luni, 16 noiembrie 2009

SIBIU, FESTIVAL DE FOLK SI POEZIE. EXPOZITIE-DOCUMENTARA IN MEMORIAM CEZAR IVANESCU


Festivalul de folk, în memoriam Cezar Ivănescu

Aşa cum ne-a obişnuit, în lunile ploioase de toamnă, Teatrul Gong aduce pe scena sibiană folk şi poezie. Sunteţi invitaţi să rememoraţi viaţa şi creaţiile lui Cezar Ivănescu, dar şi să fredonaţi alături de Nicu Alifantis, Ovidiu Scridon, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi şi Mihai Nemiţa, Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, sau grupul Poesis.

În zilele de 21-22 noiembrie, sibienii sunt aşteptaţi la a patra ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Folk şi Poezie. La secţiunea folk, au fost invitaţi, în acest an, Gupul Poesis, Nicu Alifantis, Ovidiu Scridon, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi şi Mihai Nemiţa, Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care vor încânta publicul cu recitaluri de 45-50 de minute, după texte culese din creaţia unor mari poeţi naţionali.

Ediţia acestui an, deşi poate mai modestă ca număr de invitaţi faţă de cele precedente, din cauza crizei, include în program Expoziţia-Document In Memoriam Cezar Ivănescu, un proiect conceput şi coordonat de Aurelia Călinescu, un omagiu adus unei mari personalităţi a culturii, de la a cărui dispariţie a trecut mai bine de un an. Expoziţia conţine o selecţie de documente video, audio, manuscrise şi scrisori olografe, obiecte personale, aparţinând arhivei personale a poetului, puse la dispoziţie de Clara Arustei, fiica adoptivă a acestuia. De asemenea, vor fi expuse lucrări ale unor artişti plastici, a căror creaţie a fost influenţată de poezia ivănesciană. Accesul publicului la concerte se face pe baza biletelor puse în vânzare la sediul teatrului din strada Al. Odobescu nr. 4, până duminică, 22 noiembrie, între orele 10-19. Costul unui bilet este de 30 lei, pe seară. Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază în limita locurilor disponibile de o reducere de 50 la sută.


Despre Cezar Ivănescu

Cezar Ivănescu este o personalitate marcantă a literaturii române, cu o operă vastă, atât în domeniul poeziei, cât şi al prozei, teatrului sau traducerilor din limba franceză. Cele două volume de proză "Pentru Marin Preda", ("singurul sau aliat şi maestru în viaţă" - cum avea să-l numească) şi "Timpul asasinilor" (despre moartea "suspectă" a lui Labiş), cărţi cu bogat conţinut documentar, dar şi autobiografic, îi vor atrage antipatii definitive din partea unor confraţi. Debutul în teatru cu piesa "Mica dramă" s-a bucurat atât de transpunerea scenică (regia Radu Boureanu), dar şi de încununarea unui premiu pentru debut în dramaturgie. Numeroasele volume de poezii i-au atras deopotrivă interzicerea de a publica mulţi ani de-a rândul, de către regimul comunist, dar şi numeroase premii.

Versurile poetului Cezar Ivănescu au fost cântate, adesea, de mulţi şi iubiţi cântăreţi de folk. Cezar Ivănescu a înfiinţat şi condus cenaclul literar Numele Poetului, în cadrul căruia, mulţi din poeţii deja consacraţi de azi, şi-au citit versurile, pentru prima oară, prin anii '70.

Tot pe atunci, poetul Cezar Ivănescu îşi infiinţa şi propria formaţie de muzicieni, numită La Baaad, colindând împreună ţara şi "cântand" din marii poeţi ai lumii: Pindar, Villon, Lorenzo de Medici, Poe, Baudelaire, Eminescu, Bacovia şi mulţi alţii. Consideră poezia o "artă tradiţională" care, încă de la începuturile ei, din timpurile cele mai îndepărtate ale istoriei, de la Vede până la trubadurii medievali, s-a rostit odată cu muzica. Obişnuia să-şi compună singur muzica, astfel cântându-şi propriile poeme. Fragmente din înregistrările păstrate din spectacolele susţinute fie în catedrale, în muzee şi centre culturale, ori la Sala Radio acompaniat de muzicieni ca Mircea Tiberian, Pedro Negrescu, Dan Ştefănică şi alţii asemeni, descoperă celor care îl ascultă prima oară, o voce gravă cu armonii ciudate, cu motive muzicale aproape psalmice.


Programul festivalului:

Sâmbătă, 21 noiembrie

-ora 18:00- Prezentarea Expoziţiei – Document In memoriam Cezar Ivănescu

Artconcept/coordonator: Aurelia Călinescu

- ora 19:00 - Recital de poezie susţinut de actorii: Monica Baldea, Leo-Nora Băcanu, Barbara Crişan

Ovidiu Scridon

Grupul „Poesis”

Nicu Alifantis


Duminică, 22 noiembrie

- ora 19:00 - Recital de poezie Cezar Ivănescu în interpretarea actriţei Ioana Blaga Frunzescu

Mircea Vintilă

Ducu Bertzi şi Mihai Nemiţă

Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici
Publicat de la
Etichete: , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)