duminică, 31 mai 2009

Membrii Colegiului CNSAS. Cine îi verifică? M. Dinescu, agent KGB! O mână spală pe alta şi amândouă obrazul!



„Cazimir Ionescu: Eu cred că această întrebare s-a pus de mai multe ori, şi încă de-acum 2 ani. Cei care au avut dosare de urmărire le-au făcut publice şi sunt cunoscute, şi Secaşiu mi se pare că a făcut acelaşi lucru, şi Mircea, şi eu. Toţi membrii CNSAS au fost [verificaţi – n.n.]. Dosarele lor au fost analizate de către colegiu fără participarea fiecăruia în parte./Victor Ciutacu: Al dumneavoastră e public, da? Se poate vedea? / Cazimir Ionescu: Da.“

Victor Ciutacu: Bună seara doamnelor şi domnilor. Guvernul a aprobat azi ordonanţa care permite CNSAS să-şi continue activitatea. Invitaţii mei din această seară, domnul Marius Oprea, consilier al primului ministru, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Bună seara. Domnul Oprea a promis acum două zile că atunci când iese actul normativ vine să-l dezbatem în emisiune. S-a ţinut de promisiune, motiv pentru care îi mulţumesc. Şi domnul Cazimir Ionescu, membru al CNSAS. Bună seara. Mulţumit, domnule Ionescu? Aveţi activitate în continuare, nu s-a desfiinţat instituţia, nu fuge nimeni cu arhivele…

Cazimir Ionescu: Eu nu cred că se pune problema de a fi mulţumiţi sau nemulţumiţi, după cum nici nu cred că depindea de noi în vreun fel luarea acestei hotărâri. Mie mi se pare că lucrurile au intrat pe un făgaş firesc, eu am anunţat din prima zi când a apărut această inflamare că instituţiile statului trebuie lăsate să-şi facă datoria.

Victor Ciutacu: Dumneavoastră aţi avut una din puţinele poziţii echilibrate. Nu v-aţi inflamat nici de-o parte nici de cealaltă.

Cazimir Ionescu: În măsura în care se va dovedi că vreuna din instituţiile statului au făcut un abuz, atunci ieşim în stradă, ies şi eu. Dar întâi lăsăm instituţiile statului să-şi facă datoria. Se dovedeşte că s-au găsit soluţii şi cum să spun, asta-i o soluţie de tranziţie. Urmează ca textul să fie trimis în Parlament, să aibă loc nişte dezbateri serioase, urmează să fie ascultaţi nişte consilieri, pentru că sunt nişte probleme din punct de vedere juridic. Gândiţi-vă doar la faptul că pe… n-ar fi bine să spunem foarte pe scurt pentru telespectatorii dumneavoastră în ce anume constă?...

Victor Ciutacu: Păi asta mă gândeam să-l rog pe domnul Marius Oprea. Că actul normativ vine de la Guvern şi dânsul l-a lucrat.

Cazimir Ionescu: E bine să începem cu asta ca să ştie lumea despre ce vorbim.

Victor Ciutacu: Concret, ce aduce nou actul ăsta? Dincolo de faptul că statuează continuitatea activităţii CNSAS ce aduce nou în comparaţie cu vechiul act normativ declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională?

Marius Oprea: Sunt două elemente. În primul rând verdictul incriminat de Curtea Constituţională…

Cazimir Ionescu: Nu. Vă rog eu, nu-i mai spuneţi verdict.

Marius Oprea: Decizia luată de Colegiu privind colaborarea sau necolaborarea cu Securitatea ca poliţie politică, cum era în Legea 187/1999, se mută acum la instanţă. Şi colegiul are un rol de a judeca eventuale contestaţii, însă practic este la latitudinea petentului să facă sau nu asta.

Victor Ciutacu: Ce rol mai are colegiul? Citesc aici din Mediafax şi spune: Direcţia de investigaţii a CNSAS şi nu Colegiul, va da prima decizie în orice dosar conform ordonanţei de urgenţă.

Marius Oprea: Direcţia de investigaţii comunică practic persoanelor care sunt verificate fie din oficiu, fie la cerere, la ce concluzie s-a ajuns.

Victor Ciutacu: Întrebarea mea este. Până acum se lua o decizie prin vot, da? Era ca un consiliu de administraţie. Era colegiu format din…

Marius Oprea: Pentru a evita incriminarea făcută de Curtea Constituţională Colegiului în acest sens, am…

Cazimir Ionescu: Privind dubla…

Marius Oprea: Da. Privind substituirea unei instanţe de judecat, am ales această formulă. Ca un serviciu tehnic din cadrul instituţiei care de altfel rămâne coordonată în continuare de către Colegiu, să se administreze acest probatoriu în cazul unei contestaţii direct în instanţă.

Victor Ciutacu: Domnul Cazimir Ionescu, care-i rolul dumneavoastră? Îi păstoriţi pe ăia, îi mângâiaţi pe cap?...

Cazimir Ionescu: Două aspecte de neconstituţionalitate trebuiau rezolvate. Unu. Acela că exista posibilitatea ca la nivelul colegiului să se manifeste decizia aceasta, să fie interpretată ca o hotărâre a unei instanţe şi vezi Doamne colegiul să se substituie instanţei şi a doua era dubla pronunţare pentru că după ce Colegiul se pronunţa, contestaţia se făcea tot în faţa şi de către Colegiul.

Victor Ciutacu: Deci acum nu mai daţi prima decizie dumneavoastră. Omul are dreptul s-o conteste şi dumneavoastră înţeleg, ca şi colegiu, vă pronunţaţi numai în cazul contestaţiei nu şi în cazul…

Cazimir Ionescu: Să facem un pas înapoi ca să înţelegeţi ce pas important s-a făcut înainte. Până acum venea un probatoriu de la direcţia de investigaţii în care erau toate probele de poliţie politică, fiindcă asta ne interesează în ultimă instanţă şi în general, deciziile care se dădeau se dădeau pe baza acestui probatoriu. Exact la fel se va întâmpla şi acum, doar că probatoriul în loc să vină la colegiu se va duce la instanţă. Activitatea grea a colegiului şi până acum a fost la contestaţii. Pentru că la contestaţii vin persoanele care aduc documente justificative, care…

Victor Ciutacu: Ajungem şi acolo. Să-l lăsăm pe domnul Marius Oprea să ne spună a doua noutate.

Marius Oprea: Este dispariţia acelei nefericite sintagme de Securitate ca poliţie politică.

Victor Ciutacu: Aţi scos din actul normativ?

Marius Oprea: Da. Nu mai există. Există doar interpretarea…

Victor Ciutacu: Aici deja mă bucur eu. Că eu am o idee fixă de 2 ani şi spun ce-i aia a colaborat ca poliţie politică sau cu Securitatea ca băieţii de bine. Nu. Ai turnat sau nu.

Marius Oprea: Am turnat această sintagmă.

Victor Ciutacu: Uite, sunt şi eu de acord odată cu domnul Călin Popescu Tăriceanu.

Marius Oprea: Mulţumesc. Pur şi simplu funcţionarii de la Direcţia de investigaţii analizează documentele prin prisma încălcării drepturilor şi libertăţilor. Dacă descoperă în dosarele unui ofiţer de securitate sau în notele informative ale unei persoane că aceasta ar fi prejudiciat drepturile şi libertăţile celui pe care l-a turnat prin aceste turnătorii, uneori cu consecinţe destul de serioase, atunci există toate elementele pentru a înştiinţa acea persoană, domnule, ne pare rău, ofiţer al Securităţii, informator…

Victor Ciutacu: O să-mi atrag multe înjurături de la mulţi patrioţi din ţară, însă eu de doi ani îmi bat gura de pomană că nu există turnător de bine şi turnător de rău, cum nu există securist de bine şi securist de rău.

Marius Oprea: Există excepţii care întăresc regula.

Victor Ciutacu: Dacă ne hotărâm ca stat să condamnăm ceva, păi condamnăm fenomenul în sine.

Marius Oprea: Bineînţeles, despre asta-i vorba. De-asta am scos sintagma poliţie politică.

Victor Ciutacu: Adică virguliţa aia, ca poliţie politică… mă scuzaţi…

Marius Oprea: De-asta am şi scos acea sintagmă. Dar nu trebuie să emitem judecăţi pe categorii. Tocmai de aceea am făcut această specificare, că e vorba de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor omului, de către ofiţerul de Securitate sau de către informator.

Victor Ciutacu: Perfect din punctul meu de vedere. Domnul Cazimir Ionescu, vă ajută actul ăsta normativ? Vă îngreunează activitatea, vă uşurează?...

Cazimir Ionescu: Tot ce s-a întâmplat şi tot ce se desfăşoară în legătură cu CNSAS ne ajută mult. Dumneavoastră ştiţi bine că ne-am mai întâlnit şi am arătat că aveam probleme referitor la transparenţa pe care o solicitam şi că era de-a dreptul absurd ca noi să avem toate documentele pe masă, să ştim exact care sunt probele în virtutea cărora s-a hotărât colaborarea cu Securitatea şi să n-avem voie să vorbim 2 ani până când persoana respectivă nu venea cu hotărârea definitivă de la instanţă şi irevocabilă. Un aspect. Alt aspect. Să fim obligaţi să judecăm în baza probatoriului, să ajungă documentele din nou la noi şi să facem dublă pronunţare, pentru că între timp apăreau… persoana respectivă aduce probe, martori, date, inclusiv sunt persoane care vin fizic şi spun, dom’ne îmi pare rău, în ceea ce priveşte declaraţia domnului cutare, ştiu că a fost obligat s-o dea, m-a avertizat că aşa va face. Era membru al familiei mele şi nu putea să spună că n-am fugit în Austria că o lua pe cocoaşă.

Marius Oprea: Au fost situaţii mai ales, de pildă în lumea foştilor deţinuţi politici. După 1975 când s-a dat o directivă a Securităţii potrivit căreia practic această lume a foştilor deţinuţi politici era extrem de atent monitorizată, Securitatea s-a năpustit asupra lor şi prin mijloace de represiune greu de imaginat au racolat pe unii dintre ei ca informatori. Foarte mulţi s-au dus şi au spus foştilor colegi de celulă, de puşcărie politică, dom’ne vezi că m-au luat ăştia şi m-au strâns cu uşa să le dau ceva despre ce discutăm noi. Hai să stabilim…

Victor Ciutacu: Cu uşa vă exprimaţi dumneavoastră metaforic. Bănuiesc că le-au dat la ficat.

Marius Oprea: Nu. Au existat mijloace de presiune. Îţi dau copilul afară din facultate pentru că te-am prins că ai făcut puşcărie politică şi n-are ce căuta… etc. Deci, au existat asemenea situaţii în care efectiv, informatorul securităţii şi presupusa sa victimă stabileau de comun acord ce să scrie informatorul. Nu sunt excepţii. Tocmai de aceea spuneam că judecata trebuie să fie una foarte atentă, bine făcută…

Cazimir Ionescu: Dar nu va fi simplă. Să-mi termin ideea. Revenim asupra a ceea ce înainte se numea decizie şi acum se numeşte comunicare.

Victor Ciutacu: Da, dar nu o mai luaţi prin vot. E o mare diferenţă.

Cazimir Ionescu: E foarte bine.

Victor Ciutacu: Dumneavoastră o luaţi pe baza unor documente şi a unei analize pe care v-o făcea direcţia de investigaţii. Şi dumneavoastră votaţi acolo. În momentul ăsta direcţia de investigaţii are şi răspunderea pentru ce pune pe hârtie. Acum comunică direct, sub semnătura directorului. Doamna Germina Nagâţ dacă nu mă înşel. Şi omul acela, bănuiesc că dacă vrea să se îndrepte în instanţă, acum are în mod clar împotriva cui să se îndrepte. Adică eu aşa aş proceda dacă aş primi o hârtie.

Cazimir Ionescu: Timp de 2 ani am cerut de sute de ori ca pe lângă probatoriu de la Direcţia de investigaţii să existe şi materialul scris cu semnătura directorului Direcţiei juridice. Nu l-am primit. Şi nu l-am primit în cazuri importante. Într-un caz important pe care din nefericire nu pot să-l spun pentru că nu ştiu dacă s-a terminat sau nu procesul, dar într-un caz foarte important lucrurile au mers până într-acolo, încât eu cerând şi anunţând că nu intru în colegiu dacă n-am documentul scris al Direcţiei juridice în care să mi se spună textual şi pe puncte care sunt documentele şi acuzaţiile de poliţie politică, directorul Direcţiei de investigaţii a preferat să-şi dea demisia. Între a pune documentul scris pe masă, datorie de serviciu şi…

Victor Ciutacu: Nu credeţi că v-aţi aruncat cu capul înainte?

Cazimir Ionescu: Eu unul nu.

Victor Ciutacu: Eu intuiesc care este cazul acela.

Cazimir Ionescu: De-asta vă spun că „tandemul” care se face acum, Direcţie de investigaţii, instanţă, unde sunt numai jurişti este unul binevenit. Acum nu mai există posibilitatea ca cineva să confunde şi să nu poată interpreta foarte bine din punct de vedere juridic probele care sunt înşirate acolo.

Marius Oprea: Sau să fie implicat politicul…

Victor Ciutacu: La asta mă refer. Până la urmă, Colegiul e format din nişte oameni nominalizaţi de partidul cutare, cutare, Preşedinţie, Guvern etc.

Marius Oprea: Şi la CNA nu-i la fel?

Victor Ciutacu: Dar la CNA te amendează sau nu. Când e de distrus viaţa unui om e mai sensibil.

Cazimir Ionescu: La CNSAS e mult mai grav. Legea prevede că fiecare dintre cei care-şi dau voturi răspund individual. Deci nota bene, legea prevede că fiecare dintre membrii Colegiului răspunde individual pentru votul pe care l-a dat. Deci persoana care obţine în final în instanţă că nu a făcut poliţie politică şi a avut de suportat 2 ani de procese, tra-la-la, îi dă în judecată pe ăia trei care…

Victor Ciutacu: Şi răspund?

Cazimir Ionescu: Şi ăia răspund, da.

Victor Ciutacu: Trebuie să iau publicitate. Am revenit în direct la Vorbe Grele. Întrebare venită pe SMS, justificată, şi de la asta aş vrea să pornim. Aş dori să vă întreb dacă în continuare, oamenii obişnuiţi îşi vor putea vedea dosarul.

Cazimir Ionescu: E prima prevedere a ordonanţei şi anume aceea că persoanele care cer acces la propriul dosar o pot face începând de alaltăieri.

Victor Ciutacu: Aici aveţi o restanţă faţă de mine. Acum un an jumătate, când ne-a dat Roncea pe toţi acolo, 1200 de cetăţeni, mi-aţi trimis hârtie să mă prezint în două săptămâni cu documentele, dacă nu să-mi dau demisia. Aşa zicea domnul Secaşiu. Pe urmă mi-am dat seama, a greşit-o, a trimis-o pe aia de demnitar. În loc de aia de civil. Am trimis hârtiile, le-am înregistrat la registratură, la data cuvenită cică mai treceţi pe la noi că nu v-au venit dosarele. Dar de-atunci până azi n-am mai primit nicio comunicare de la CNSAS.

Cazimir Ionescu: În spatele cuvântului comunicare se află şi răspunsul. În cadrul CNSAS, membrii colegiului sunt 11. Dar sunt 300 de angajaţi care sunt aparatul tehnic al acestei instituţii care are direcţie de comunicare, direcţie juridică, direcţie…

Victor Ciutacu: Eu n-am primit de la Direcţia de comunicare. Am primit de la preşedintele CNSAS.

Cazimir Ionescu: Aţi primit de la Direcţia de comunicare. Şi vă spun de ce. Pentru că direcţia de comunicare le face, preşedintele are un maldăr aşa cu câteva sute şi trebuie să le semneze în 2 ore. Semnează ca primarul.

Victor Ciutacu: Nu. Era acţiunea de deconspirat ziarişti. Eu am produs documentele solicitate, în speţă carte de muncă, CV, şi nu mai ştiu ce. Le-am trimis şi de atunci aştept să fiu convocat.

Cazimir Ionescu: În toate instituţiile statului persoanele investite cu răspundere au nişte consilieri, un aparat, care prelucrează aceste materiale şi care-şi asumă responsabilitatea.

Victor Ciutacu: Şi eu cum aflu dacă am turnat sau nu?

Cazimir Ionescu: Dacă ar sta preşedintele să se uite pe fiecare hârtie şi n-ar avea încredere în direcţia care e pusă să elaboreze materialele n-ar putea să le mai semneze nici peste 5 ani. De-aia probabil nici nu aţi primit răspunsul.

Victor Ciutacu: Domnul Oprea, în noul act normativ, că ăsta-i provizoriu, va veni un proiect de lege care va fi supus dezbaterii Parlamentului, aveţi de gând să introduceţi nişte articole care să fluidizeze activitatea CNSAS?

Marius Oprea: Inclusiv această ordonanţă va avea nişte norme de aplicare ale ei, în care o să mergem în detaliu la fiecare articol. Pe de-o parte. Pe de altă parte, Colegiul CNSAS care coordonează în continuare instituţia poate în baza regulamentului de funcţionare să dea anumite dispoziţii, să responsabilizeze anumite servicii. Tocmai în spiritul prevederilor din ordonanţă. Tocmai pentru a fluidiza, cum spuneţi dumneavoastră activitatea.

Victor Ciutacu: Mi se pare total contraproductivă activitatea asta dacă la 1 an jumătate n-ai absolut nimic. Şi nu-i vorba de mine, au fost zeci şi sute…

Marius Oprea: A existat aici un dublu motiv. Cu raţiuni obiective. În primul rând să nu uităm că CNSAS a fost pus în situaţia unui croitor care nu avea stofă, pentru că nu avea dosare, nu avea ce să vă dea.

Victor Ciutacu: Păi da, dar m-a convocat. Nu am cerut eu.

Marius Oprea: Aceasta-i procedura prevăzută în Legea 187/1999. Se spune clar acolo că dumneavoastră vrând-nevrând, mort-copt, trebuie să primiţi în 30 de zile un răspuns, fie în urma unei sesizări, fie în urma unei cereri pe care dumneavoastră o adresaţi.

Victor Ciutacu: Trebuie să vă întrerup pentru că avem un telefon. Domnul Andrei Alexandru care a trecut pe la CNSAS. Bună seara. Purtătorul de cuvânt al Senatului.

Andrei Alexandru: Bună seara. Eu am să fiu scurt pentru că invitaţii dumneavoastră sunt importanţi, nu eu. Şi am să adresez două domnului Oprea. Înţeleg că a fost implicat în redactarea ordonanţei de urgenţă şi nu vreau să fac proces de intenţie nimănui dar din cauza vitezei cu care ar trebui să opereze, să redacteze această ordonanţă de urgenţă s-au strecurat nişte greşeli majore. O să vă spun doar două greşeli. S-a scos sintagma de poliţie politică şi atunci tot poporul a colaborat cu Securitatea. Şi am să vă spun de ce.

Victor Ciutacu: De ce?

Andrei Alexandru: Exista Legea 23 a secretului de stat când intrai în legătură cu un străin trebuia să raportezi la sectorist, securist, nu ştiu. Oricum ajungea la Securitate. În momentul în care ai trimis un raport oarecare, nu la Securitate, la serviciu sau la miliţian, până la urmă ajungea la Securitate şi asta te transforma în colaborator al Securităţii. Că le-ai dat bună ziua. O a doua greşeală care s-a strecurat în ordonanţă este faptul că nu există dispoziţii tranzitorii. Spre exemplu, eu am primit înştiinţarea de la CNSAS pe 29 ianuarie şi sunt în perioada de 30 de zile când aş fi putut conform legii vechi să depun la Curtea de Apel un apel. Ei bine, legea veche nu mai există, ordonanţa de urgenţă nu conţine dispoziţii tranzitorii şi practic, pe mine mă văduveşte de dreptul de a apela la justiţie. Sunt nişte greşeli care s-au strecurat şi trebuie corectate. Pentru că eu rămân în momentul de faţă în aer. Da? Şi vreau să mai confirm o idee pe care a spus-o domnul Cazimir Ionescu, că există disfuncţionalităţi în CNSAS, că juridicul vine ultimul sau nu vine deloc şi din cauza asta sunt trimise nişte scrisori uluitoare semnate de preşedintele CNSAS. Şi am să vă spun în ce constă. Mie mi s-au pus în cârcă trei note informative pe care le-aş fi scris când eram în armată. Şi am spus bun, eu nu mai ţin minte ce am făcut acum 33 de ani, arătaţi-mi şi mie notele. Au recunoscut cei de la CNSAS şi oral şi în scris că n-au notele. Şi atunci am adresat o cerere ca să fac o menţiune în dosarul meu că cele trei note nu sunt în arhivele dumnealor. Ce credeţi că mi-au răspuns sub semnătura preşedintelui CNSAS? Nu putem facem menţiunea cerută de dumneavoastră decât dacă aduceţi documente justificative că cele trei note nu există.

Victor Ciutacu: Dumneavoastră trebuie să aduceţi documente justificative?

Andrei Alexandru: Da. Eu am scrisoarea. Eu nu cred că juriştii de-acolo nu ştiu de prezumţia de nevinovăţie. Dar uite că se întâmplă asemenea lucruri. Şi mie mi se afectează imaginea. Acum nici nu pot să mă adresez în justiţie că nu mai am lege, legea veche e neconstituţională, şi cea nouă nu-mi permite să mă duc la Curtea de Apel şi uite aşa se naşte o aiureală întreagă din care oamenii au de suferit.

Victor Ciutacu: Vă mulţumesc pentru intervenţie.

Marius Oprea: Încep cu partea a doua a i sau observaţiilor dumneavoastră. Vom repara această omisiune, foarte probabil la dezbaterea în Comisiile juridice de la Parlament.

Victor Ciutacu: Dânsul nu are un termen în care poate contesta?

Cazimir Ionescu: 30 de zile.

Victor Ciutacu: Şi în 30 de zile credeţi că o rezolvaţi?

Marius Oprea: Dacă nu mă înşel, juridic vorbind, în acest vid legislativ şi termenul se suspendă.

Victor Ciutacu: Şi la prima observaţie?

Marius Oprea: La prima observaţie… aici nu-i vorba de omisiune ci de un act voit.

Victor Ciutacu: Acela cu poliţia politică?

Marius Oprea: Am vrut să scot poliţia politică pentru că – şi aici îi răspund în clar domnului Andrei Alexandru – noi am pus la art. 2 pct. B că sunt verificaţi sub aspectul stabilirii calităţii de colaborator al Securităţii prin transmiterea de informaţii indiferent sub ce formă precum notă şi rapoarte scrise, relatări verbale, consemnate de lucrătorii operativi, acele persoane care denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist de natură să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Aceasta este sintagma care dă conţinut acelei poliţie politică.

Victor Ciutacu: Domnul Andrei Alexandru a avut nişte observaţii pertinente referitoare la cazul domniei sale. Deci dacă i se comunică în scris de la CNSAS că alea nu există şi dânsul cere confirmări şi ăia zic daţi-mi-le dumneavoastră… probabil aveţi dumneavoastră o problemă în interiorul instituţiei.

Cazimir Ionescu: Nu pot să spun decât că are dreptate. Dacă omul are documentul aşa cum spune dânsul, pentru mine e încă o dovadă că avem probleme în cadrul instituţiei.

Victor Ciutacu: Să vă dau o declaraţie a prof. Ion Stanomir, promovat ca specialist în Drept Constituţional. „În viziunea mea, acest act normativ va fi din nou atacat în momentul aplicării lui pentru că de fapt, el păstrează ceea ce era esenţa CNSAS, anume aprecierea printr-un act a unei conduite individuale. În plus, cred că persoanele care au sesizat Curtea în trecut o vor face şi-acum pe acest act”. Esenţa este că legea e atacabilă uşor.

Marius Oprea: Ceea ce a fost atacat a fost substituirea Colegiului unei instanţe judecătoreşti. Acum mergem la instanţă.

Cazimir Ionescu: Şi dubla pronunţare.

Marius Oprea: Da. Presupun că domnul Stanomir ar vrea să transforme la fel ca mulţi alţii CNSAS într-un fel de arhivă în care oricum pătrunzi cu greu datorită unui hăţiş legislativ care sub dreptul protejării propriei imagini pe de-o parte, pe de altă parte…

Victor Ciutacu: E şi ăsta un drept.

Marius Oprea: Da, bineînţeles. Dar pe de altă parte există şi o legislaţie extrem de stufoasă cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, arhivele sunt arhivele unor persoane mai degrabă. Arhiva Securităţii are o particularitate spre deosebire de arhiva Comitetului Central. E pe nume. La arhiva Securităţii dai numele, prenumele, iniţiala tatălui, data naşterii şi îţi apare dosarul. Aceste dosare sunt pline ochi de date personale. Tocmai de-aici şi atenţia pe care am înţeles s-o acordăm acestei direcţii de investigaţii care are deja exerciţiu şi responsabilizare în prelucrarea acestor date cu caracter personal. Dacă dumneavoastră vă duceţi acolo, riscaţi să faceţi un mare rău. Pentru că pe de-o parte Securitatea uza pentru şantaj multe aspecte neplăcute care ţin de viaţa intimă, fie pentru racolare, pentru intimidare…

Cazimir Ionescu: Ştiţi bine că eu am fost şi la dumneavoastră în emisiune şi am cerut transparenţă, publicarea pe site…

Victor Ciutacu: Când am cerut eu publicarea pe site, eu am fost primul nebun care am zis asta, după aia mi s-a explicat, dom’ne nu se poate publica tot pentru că sunt date urâte din trecut care nici măcar nu ştii dacă sunt adevărate.

Cazimir Ionescu: O dezbatere pe această temă, pe această rezolvare din punct de vedere tehnic ar fi foarte complicată.

Victor Ciutacu: Adică până la urmă cine decide şi dacă se ia decizia publicării pe site? Ce se taie…

Marius Oprea: Uzând nu atât de lege cât de bun-simţ, vă spun că dintr-o pagină de dosar în medie, dacă rămâne un sfert de informaţie care nu intră sub incidenţa legii şi a bunului simţ. Pentru că asta a fost Securitatea.

Victor Ciutacu: Ştiţi că bunul simţ nu e reglementat prin lege. La fel ca şi morala.

Marius Oprea: Bineînţeles. Dar funcţionarii de-acolo care de dimineaţă până seara numai în haznaua aia lucrează, pentru că asta este arhiva Securităţii, au deja după ştiinţa mea şi după cât îi cunosc, au experienţa necesară şi discernământul necesar să continue această activitate. Dacă dumneavoastră vă duceţi acolo vă dau cuvântul meu că după 2 ore ieşiţi să vă cumpăraţi Extraveral.

Victor Ciutacu: Mai bine stau acasă. De ce credeţi că de la începutul acestui scandal, preşedintele Traian Băsescu, omul care a condamnat comunismul în Parlament, care a desecretizat dosarele la CSAT, le-a trimis nu ştiu ce… tace adânc. Că dânsul în general ne-a obişnuit ca la 7 seara să iasă în problemele de importanţă naţională.

Marius Oprea: Unul din trei motive, două din trei sau toate trei. Fie că aşteaptă decizia Curţii Constituţionale fie că nu-l interesează de fapt problema aşa cum partea societăţii civile a crezut…

Victor Ciutacu: Dar a condamnat comunismul.

Marius Oprea: Da, l-a condamnat într-un moment de conjunctură. Aşa. Fie aşteaptă decizia, fie nu-i pasă, fie e interesat ca această instituţie să meargă foarte greu pentru că poate au ajuns acolo dosare ale victimelor domniei sale. Se ştie, şi dânsul a recunoscut că a colaborat cu Securitatea. Nimeni nu ştie care din aceste motive acţionează. Domnul Traian Băsescu a fost vocal pe această temă.

Victor Ciutacu: Numai pe povestea cu Norica Niculai şi cu Teodor Meleşcanu a ieşit în fiecare seară vreo săptămână la 7 seara. Dacă nici asta nu-i un scandal şi o problemă naţională, pentru că dânsul a condamnat comunismul, nu l-am condamnat eu.

Marius Oprea: Da. E vorba de o instituţie importantă a statului român. Nu e vorba de buticul din colţ.

Victor Ciutacu: Am o întrebare pentru domnul Cazimir Ionescu, care mi-a făcut o mărturisire stupefiantă şi s-a arătat de acord să vorbească despre mărturisirea asta… mă rog, la o cafea înainte… domnul Cazimir Ionescu îmi spune că există dosare numerotate de nu ştiu câte ori, cu culori diferite şi că în esenţă asta înseamnă că s-a umblat la ele.

Cazimir Ionescu: Noi avem posibilitatea de a vedea în afară de probatoriu orice dosar în original pentru că e normal ca acolo unde avem anumite semne de întrebare să ne putem confrunta cu originalul. Nu mică ne-a fost surprinderea când am găsit dosare care sunt numerotate de câte 3-4 ori, cu negru, pe urmă cu roşu şi paginile sunt mai puţine, pe urmă cu albastru şi sunt şi mai puţine, pe urmă cu verde şi mai puţine… iar acolo unde nu s-a mai putut numerota lipseşte o jumătate de pagină.

Victor Ciutacu: Au rupt pagina din dosar?

Cazimir Ionescu: Sunt dosare în care s-a păstrat o jumătate de pagină.

Victor Ciutacu: Moralmente, deşi morala nu e cuantificabilă în Monitorul Oficial, cum se poate, până acum aţi dat nu verdicte, dar aţi dat nişte decizii, cum se poate da o decizie când vezi că dosarul acela pe care-l judeci, îl analizezi, e mânărit?

Cazimir Ionescu: Nu e vorba de mânăreală. E vorba că aceste dosare au trecut prin mai multe etape. Ele au avut iniţial lângă ele toate materialele…

Victor Ciutacu: Lăsaţi, că nu sunt mere cu perisabilităţi să se mai ducă din ele…

Cazimir Ionescu: Dar s-au făcut discuţii privind măsura în care o dată la 5 ani, o dată la 10 ani se triază şi se aruncă balastul, se aruncă informările, se aruncă… pentru că altfel am fi avut munţi.

Victor Ciutacu: Şi le-a aruncat? Cine a stat să le analizeze?

Cazimir Ionescu: Probabil că au existat nişte criterii, fiindcă cei care au fost puşi să opereze… eu nu spun că lucrurile au fost făcute după 1990, poate că s-au făcut cu mult înainte, pentru că şi înainte existau aceste norme.

Victor Ciutacu: După aia a existat Berevoieşti unde…

Marius Oprea: 7 tone.

Victor Ciutacu: 7 tone de dosare. Dar l-am auzit pe domnul general Suceavă la domnul Ion Cristoiu când spunea că a dat ordin să se ardă toate dosarele informatorilor Miliţiei. Asta cum e? Miliţienii erau de bine, securiştii erau de rău?

Marius Oprea: Şi informatorii Miliţiei ofereau informaţii cu caracter politic.

Cazimir Ionescu: Pot să vă spun eu. Eu am fost anchetat 2 ani numai de Miliţie. Inclusiv percheziţii ilegale făcute acasă tot de Miliţie. Deci dosarul meu a fost instrumentat de Miliţie şi pus la dispoziţia Securităţii.

Marius Oprea: Miliţia era utilizată de Securitate ca interfaţă.

Cazimir Ionescu: Iar noi avem acum nenumărate cazuri în care cei care vin la audiere spun dom’ne eu n-am fost niciodată la Securitate. Eu n-am dat declaraţie decât la Miliţie. Şi declaraţia lui de la Miliţie este angajamentul lui cu Securitatea. Aşa că domnul Suceavă…

Marius Oprea: E în culpă.

Cazimir Ionescu: Nu ştiu dacă nu a ştiut asta.

Marius Oprea: Aş vrea să vă spun un lucru ca să înţelegeţi dimensiunile tragediei. Poliţia est-germană a lăsat în urmă 180 km de dosare. Securitatea, care gestiona o populaţie mult mai mare ca cea a RDG, a lăsat în urmă 18 km. Să nu-mi spuneţi că securiştii români nu ştiau să scrie. Unde e diferenţa? Dacă…

Victor Ciutacu: Nu cumva sunt alea care se trafichează prin campaniile electorale?

Marius Oprea: Nu. Dacă s-a întâmplat ceva după 1989 în opinia mea este că nu că s-au falsificat dosare, e practic imposibil să falsifici un document dintr-un dosar al Securităţii, îţi trebuie aceeaşi hârtie din anii 80, îţi trebuie aceeaşi maşină de scris, caractere care pot fi uşor identificabile, etc. Ştampile, semnături. E imposibil să falsifici un document. Dar poţi să-l distrugi. Falsificarea a operat în arhiva fostei Securităţi prin omisiune aş spune. Există însă o compensare care până acum nu a fost utilizată şi de care se vorbeşte tot mai puţin. Mare parte a dosarelor Securităţii care au fost închise la un moment dat, e vorba de dosare de urmărire sau de informator, ca să nu mai zic de corespondenţa internă a Securităţii, a fost microfilmată. Sunt microfilme de siguranţă. Se află bine păzite în custodia SRI. Dacă dosarele au dispărut pe suport de hârtie, fără îndoială multe din ele se regăsesc în aceste microfilme. Când eram consilier la Cotroceni, a fost celebrul caz Gheorghe Ursu. Fiul inginerului Ursu, asasinat de Securitate sau de Miliţie, dar la ordinele Securităţii în 1985, a făcut nenumărate demersuri pentru a scoate dosarul tatălui său. În repetate rânduri i s-a spus nu-l avem, nu există etc. În cele din urmă, la intervenţia directă a preşedintelui, cu greu, SRI a eliberat o copie după dosarul microfilmat. Se vedea în mod clar că sunt copii după microfilme. Ştiţi de ce s-a lăsat SRI atât de greu să dea acest dosar? Pentru că dosarul inginerului Ursu asasinat în 1985, dosarul de urmărire informativă a fost închis în 1993. În acest doar existau inclusiv demersurile începute de fiul său, stabilit în SUA, pentru reabilitarea tatălui, după 1989, monitorizate de SRI.

Victor Ciutacu: Deci băieţii şi-au schimbat numai sigla.

Marius Oprea: Da.

Victor Ciutacu: Că în rest au continuat lucrarea.

Marius Oprea: Acest dosar doar şi e o probă de continuitate din nefericire a unei practici pe care noi o credeam abolită o dată cu 1989. Bănuiesc că asemenea exemple reziduale mai sunt încă şi nu unul, în aceste microfilme.

Victor Ciutacu: Pauză de publicitate şi revenim cu ultima parte a emisiunii. Am revenit în direct. Domnul Cazimir Ionescu una dintre le care vin pentru invitaţii mei – dar e clar că se referă la dumneavoastră – este când vor fi publicate dosarele membrilor Colegiului CNSAS.

Cazimir Ionescu: Eu cred că această întrebare s-a pus de mai multe ori, şi încă de-acum 2 ani. Cei care au avut dosare de urmărire le-au făcut publice şi sunt cunoscute, şi Secaşiu mi se pare că a făcut acelaşi lucru, şi Mircea, şi eu. Toţi membrii CNSAS au fost dosarele lor au fost analizate de către colegiu fără participarea fiecăruia în parte.

Victor Ciutacu: Al dumneavoastră e public, da? Se poate vedea?

Cazimir Ionescu: Da.

Victor Ciutacu: Spuneţi-mi şi mie o prevedere din noul act normativ care spune că omul care primeşte comunicarea are două locuri în care poate depune contestaţia, la libera alegere. Ori la Colegiu, ori în instanţă. Care-i rostul?

Marius Oprea: Poate şi aşa, şi-aşa. Poate mai întâi să depună la Colegiu, iar dacă primeşte un verdict nefavorabil se adresează instanţei.

Victor Ciutacu: Are două căi de atac?

Marius Oprea: Între care una e facultativă. Este una administrativă.

Cazimir Ionescu: Nu e obligat să se adreseze Colegiului.

Marius Oprea: Dar dacă Colegiul decide că Direcţia de investigaţii a administrat insuficiente probe şi admite contestaţia, atunci totul se încheie aici. Nu se mai publică nici un nume în Monitorul Oficial.

Victor Ciutacu: După ce politicienii au cerut în cor ca Colegiul CNSAS să nu mai judece, să nu mai dea sentinţe, acum aţi dat un act normativ care zice că sentinţa o dă instanţa cum e şi normal. Şi e de salutat asta. M-am uitat şi eu în seara asta pe la talk-show-uri şi nu par prea fericiţi de modificarea asta.

Marius Oprea: Păi au cerut asta.

Victor Ciutacu: Asta vă întreb. După ce au cerut-o nu par foarte entuziaşti.

Marius Oprea: Au cerut să fie un acces mult mai liber la arhivă, la documente, deconspirarea să meargă mai repede. Foarte bine, am scos poliţie politică. Păi…

Victor Ciutacu: Şi asta cu instanţa. Asta mi se părea că nu… domnul Cezar Preda l-am văzut era la colega mea Gabriela Vrânceanu Firea şi spunea că de ce să judece instanţa pentru că precum în orice proces normal, lipseşte cineva care să joace rolul procurorului. Că judecătorul există, instanţa, dar cine-i procurorul la afacerea asta?

Marius Oprea: Păi procurorul este Direcţia de investigaţii care administrează probele în instanţă privind colaborarea sau apartenenţa la Securitate.

Victor Ciutacu: Dacă vă atacă PD-L la Curtea Constituţională, actul ăsta normativ?

Marius Oprea: Să-l atace. Înseamnă că PD-L este împotriva acţiunii de deconspirare a Securităţii. Ar avea şi motive. Mă gândesc la domnul Theodor Stolojan.

Victor Ciutacu: Păi înţeleg că domnul Theodor Stolojan a fost curat. A fost cinstit. A lucrat la Direcţia valutară şi nu a colaborat.

Marius Oprea: Contabilul conturilor lui Ceauşescu nu ştiu dacă e o onoare la momentul ăsta…

Victor Ciutacu: Chiar. Domnul Theodor Stolojan e europarlamentar. Nu ar trebui să-l verificaţi? Ăştia, candidaţii la europarlamentare i-aţi verificat?

Marius Oprea: S-a publicat chiar o carte întreagă, se numeşte „Averea diavolului”, despre conturile lui Ceauşescu. La editura Nemira. Acolo sunt o mulţime de documente în facsimil semnate chiar de domnul Theodor Stolojan. Nu ştiu în ce măsură…

Victor Ciutacu: Nu vreau să-l pun într-o postură neplăcută pe domnul Cazimir Ionescu.

Marius Oprea: Nu cred că se regăsesc la CNSAS pentru că sunt…

Victor Ciutacu: Aveţi la CNSAS ceva în sensul ăsta domnule Cazimir Ionescu?

Cazimir Ionescu: Nu mă pot pronunţa, n-am cunoştinţă.

Marius Oprea: Sunt din fosta arhivă a IC Dunărea. Şi după ştiinţa mea această…

Victor Ciutacu: Dar aţi studiat dosarul lui Theodor Stolojan, vi s-a cerut?

Cazimir Ionescu: Arhiva Dunărea nu e încă în custodia noastră.

Victor Ciutacu: Arhiva aia Dunărea, la care toată lumea cere desecretizarea, de la domnul Voiculescu, principalul suspect de serviciu, preşedintele Traian Băsescu, domnul Theodor Stolojan, toată lumea cere, de fiecare dată se anunţă că se desecretizează dar tot nu se mai desecretizează. Sunt aşa mari secrete în arhiva aia?

Marius Oprea: Nu ştiu, pentru că n-am văzut-o.

Victor Ciutacu: Domnul Cazimir Ionescu repet, să nu zică lumea că am o fixaţie pe Theodor Stolojan. Aţi analizat nu dosarul lui Theodor Stolojan, a candidaţilor la europarlamentare?

Cazimir Ionescu: Noi nu am apucat să analizăm dosarele tuturor candidaţilor pentru că legea nu prevede activitate preventivă. CNSAS nu are activitate preventivă.

Victor Ciutacu: Da, dar la alegerile parlamentare normale îi verificaţi.

Cazimir Ionescu: În măsura în care au existat dosare la persoanele de pe lista de candidaţi şi s-a putut face probatoriul în timp util, acele dosare au fost…

Victor Ciutacu: Nu ne facem de băcănie dacă descoperim peste vreo lună, două că vreo 2-3 europarlamentari au fost securişti sau turnători şi i-am trimis în Europa să ne reprezinte cu mândrie şi devotament?

Marius Oprea: E riscul partidului care-i propune. Acum, un om care candidează pentru o funcţie de parlamentar sau dă din coate să ajungă într-o funcţie de demnitate publică, supusă verificării din oficiu, se gândeşte de 3 ori când vede că va fi verificat şi dacă a turnat sunt mari şanse să ajungă în Monitorul Oficial partea a III-a într-un interval nu mai mare de 3-4 luni.

Victor Ciutacu: Emisiunea noastră a ajuns la final. Erau multe lucruri de discutat, pe mine oricum mă vedeţi peste 10 minute la Mihai Gîdea în studio. Sunt şi eu dator cu un răspuns. Multă lume mă întreabă ce m-a apucat, de ce discut eu cu Securitatea că sunt alte probleme mai importante de discutat în România. Dacă nu discut despre Securitate, CNSAS etc., sunt angajatul lui Felix care a fost deconspirat de CNSAS, dacă discut, iar nu-i bine. Stimaţi telespectatori eu nu mai ştiu ce să fac, motiv pentru care o să fac emisiunile de capul meu. Când o să vreau să discut despre Securitate o să discut de Securitate, când nu o să vreau să discut de Securitate, nu o să discut. Mulţumesc pentru amabilitate domnilor Marius Oprea şi Cazimir Ionescu şi vă mai aştept cu cea mai mare plăcere ori de câte ori va fi cazul. O seară bună stimaţi telespectatori, ne revedem mâine la aceeaşi oră. O seară bună.

Cazimir Ionescu: Bună seara.


Transcriptul emisiunii
Vorbe grele din 06-02-2008,
emisiune difuzată pe postul Antena 2,
ora 21:00, moderator Victor Ciutacu,
invitaţi Marius Oprea şi Cazimir Ionescu.


NOTĂ

Recomand tuturor celor care mai au încă neclariţăţi cu privire la ocuparea „cu program“ a instituţiilor Statului Român sau la tipul de şantaj mafiot practicat prin instituţia numită CNSAS citirea acestui transcript... dar numai şi numai dacă au o inimă foarte rezistentă!

De asemenea le sugerez tuturor celor care doresc să studieze dosarele de urmărire ale membrilor Colegiului CNSAS (cf. declaraţiei lui Cazimir Ionescu, „Cazimir Ionescu: Eu cred că această întrebare s-a pus de mai multe ori, şi încă de-acum 2 ani. Cei care au avut dosare de urmărire le-au făcut publice şi sunt cunoscute, şi Secaşiu mi se pare că a făcut acelaşi lucru, şi Mircea, şi eu. Toţi membrii CNSAS au fost. Dosarele lor au fost analizate de către colegiu fără participarea fiecăruia în parte./Victor Ciutacu: Al dumneavoastră e public, da? Se poate vedea? / Cazimir Ionescu: Da.) să adreseze o cerere instituţiei mai-sus menţionate!

Apropo... a citit cineva vreun rând din dosarul numitului Dinescu Mircea? (v. şi declaraţiile lui Victor Roncea, coordonator al campaniei «Voci curate» de la Civic Media, care „a declarat că un membru de frunte al Colegiului CNSAS, Mircea Dinescu, reprezintă interese străine, fiind documentat de unitatea anti-KGB a Securităţii. Potrivit informaţiilor dezvăluite de Roncea, există mărturii ale unor foşti ofiţeri ai UM 0110 privind legăturile lui Mircea Dinescu cu KGB, nu numai prin soacra acestuia, Ludmila Loghinovskaia. Astfel, în 1989, acesta a urmat un traseu complicat prin ţările baltice, pentru a ajunge ulterior în Crimeea, unde a primit instrucţiuni precise privind rolul său în lovitura de stat pregătită de sovietici, cunoscută generic sub numele de «Revoluţia» din decembrie 1989. Informaţiile respective se afla şi în arhivele CIA, s-a afirmat în emisiune.“

Şi un extras din prevederile stipulate de Legea 187 şi de Regulamentul CNSAS, în vigoare şi la data de 29 ianuarie 2008: „darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, iar prezentarea denaturată a datelor din dosarul de Securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor. Sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale Securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani şi că eliberarea de informaţii din dosare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.“

Ce pedeapsă ar fi just să îi fie aplicată, conform acestei legi încă în vigoare la 29 ianuarie 2008, numitului Dinescu Mircea, cel care a lezat „viaţa, demnitatea, onoarea şi reputaţia“ scriitorului Cezar Ivănescu, livrând presei „informaţii necorespunzătoare adevărului“, neprobate niciodată prin absolut nimic? Dar pentru păcatul iremisibil de a se face vinovat moral de moartea unui OM?

Accesaţi şi:

2 DESPRE SOBOLANI, eroi si morminte. Marele poet CEZAR IVANESCU ii pune in cutia cu monstri si agenti pe DINESCU, PLESU si ILIESCU. DOCUMENTE INEDITE (
http://victor-roncea.blogspot.com/2009/05/despre-sobolani-eroi-si-morminte-marele.html)

Niciun comentariu:

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)