„Răpirea a fost iniţiată la Bucureşti cu concursul serviciilor secrete şi al unui cerc restrâns de politicieni sub acoperire din vechea Securitate din jurul Palatului Cotroceni“
O.E.O.: Nu doresc să comentez afirmaţiile preşedintelui la acea vreme. S-a dovedit faptul că a folosit evenimentul Răpirii în scopuri personale, electorale, acoperind adevăraţii vinovaţi şi dovezile pentru 50 de ani.
L.B.S.: Pentru eliberarea dumneavoastră, răpitorii au cerut retragerea militarilor români din Irak, cerere neîndeplinită, şi, totuşi v-au eliberat. Pe ce bază?
O.E.O.: A fost un joc pentru a-şi păstra obrazul curat. Oficial se cerea retragerea trupelor, neoficial se cereau bani. Eliberarea s-a produs în momentul în care poliţia irakiană, condusă de colonelul Moaied Abdel Kazem (foto) şi serviciul secret al Ambasadei SUA în Irak Hostage Working Group, condus de Daniel O’Shea au arestat o parte din răpitori şi au ajuns la familiile şi prietenii lui Abu Sahar. Era o chestiune de timp. Este prea mult de povestit pentru un interviu.
L.B.S.: Presa din România este liberă? Şi-a îndeplinit rolul în acest act terorist?
O.E.O.: În momentul de faţă, presa centrală cel puţin este într-o criză totală. Trusturi întregi de presă au fost preluate de serviciile secrete româneşti. Generali SIE şi SRI fac curăţenie în redacţii în rândul jurnaliştilor nesupuşi. Cred că la momentul 2005, presa a făcut mai mult decât imposibilul pentru mine şi le multumesc. Din păcate, au existat şi cazuri de intoxicare. Unul dintre cei mai cunoscuţi analişti militari, manipulat de SRI, a aruncat pe piaţă zvonul că Ohanesian este agent sub acoperire al Armatei. Mi-a fost aproape fatal. Am suferit din această cauză enorm în subsolul morţii. Adevăraţii răpitori execută imediat militarii şi spionii.
L.B.S.: De ce răpirea a fost conexată cu cea a jurnalistei franceze Florence Aubenas?
O.E.O.: Nici nu se putea altfel. Pe Florence am gasit-o în beci. Era răpită cu vreo 3 luni înaintea noastră. Cel mai probabil este ofiţer sub acoperire. Am trimis dupa ea în Franţa procurorii şi a dat declaraţie semnată că a fost cu noi în beci. Altfel, nu ne credea nimeni. Acum a dispărut de la ziarul Liberation, unde lucra. Au mutat-o. Altfel, o femeie deosebită.
L.B.S.: Ce servicii secrete au fost implicate în eliberarea jurnaliştilor?
O.E.O.: După cum v-am spus mai înainte, multe servicii secrete irakiene, americane, româneşti (SIE, SRI, DGIPI), cărora trebuie să le mulţumesc public. Din păcate, unii ofiţeri din cadrul acestor servicii, politicieni, jurnalişti, afacerişti sub acoperire au facut joc dublu.
După aproape patru ani de la răpirea ziariştilor români în Irak
Ziaristul Ovidiu Eduard Ohanesian face noi dezvăluiri într-un interviu şocant cu Lucreţia Berzintu-Stanciu
Răpirea a fost iniţiată la Bucureşti * Unul dintre iniţiatorii răpirii este generalul (r) Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei Antitero din cadrul SRI * Băsescu a folosit evenimentul Răpirii în scopuri personale, electorale, acoperind adevăraţii vinovaţi şi dovezile pentru 50 de ani * Trusturi întregi de presă din România au fost preluate de serviciile secrete româneşti * Cel puţin unul dintre jurnaliştii răpiţi este implicat in această afacere murdară *
"Iată cine conduce ţara şi de ce sunt în stare aceştia pentru a rămâne veşnic la ciolan!" * La 13 martie 2009 - prima înfăţişare în procesul Ohanesian contra Statului Român * "Fiţi cu ochii pe mine că nici nu ştiti ce pierdeţi!" * "NU AM NIMIC DE PIERDUT"
OVIDIU EDUARD OHANESIAN (n. 1 ianuarie 1968, Bucureşti), era jurnalist la cotidianul România Liberă când a fost răpit în Iraq, la 28 martie 2005, împreună cu Sorin Mişcoci (cameraman), jurnalista Marie Jeanne Ion şi ghidul Muhamad Munaf. Ei au fost eliberaţi la 22 mai 2005. Pentru că este singurul jurnalist, din cei trei răpiţi, care a demarat o anchetă proprie pentru aflarea adevărului despre acest act terorist, pentru că a scris o carte în acest sens, iar o altă carte aşteaptă să fie editată, am considerat interesant un dialog cu Ovidiu Ohanesian, pentru "Anima News". De aceea l-am contactat şi la propunerea acestui dialog, a răspuns cu amabilitate.
Ziaristul Ovidiu Eduard Ohanesian face noi dezvăluiri într-un interviu şocant cu Lucreţia Berzintu-Stanciu
Răpirea a fost iniţiată la Bucureşti * Unul dintre iniţiatorii răpirii este generalul (r) Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei Antitero din cadrul SRI * Băsescu a folosit evenimentul Răpirii în scopuri personale, electorale, acoperind adevăraţii vinovaţi şi dovezile pentru 50 de ani * Trusturi întregi de presă din România au fost preluate de serviciile secrete româneşti * Cel puţin unul dintre jurnaliştii răpiţi este implicat in această afacere murdară *
"Iată cine conduce ţara şi de ce sunt în stare aceştia pentru a rămâne veşnic la ciolan!" * La 13 martie 2009 - prima înfăţişare în procesul Ohanesian contra Statului Român * "Fiţi cu ochii pe mine că nici nu ştiti ce pierdeţi!" * "NU AM NIMIC DE PIERDUT"
OVIDIU EDUARD OHANESIAN (n. 1 ianuarie 1968, Bucureşti), era jurnalist la cotidianul România Liberă când a fost răpit în Iraq, la 28 martie 2005, împreună cu Sorin Mişcoci (cameraman), jurnalista Marie Jeanne Ion şi ghidul Muhamad Munaf. Ei au fost eliberaţi la 22 mai 2005. Pentru că este singurul jurnalist, din cei trei răpiţi, care a demarat o anchetă proprie pentru aflarea adevărului despre acest act terorist, pentru că a scris o carte în acest sens, iar o altă carte aşteaptă să fie editată, am considerat interesant un dialog cu Ovidiu Ohanesian, pentru "Anima News". De aceea l-am contactat şi la propunerea acestui dialog, a răspuns cu amabilitate.
Lucretia Berzintu-Stanciu: Domnule Ovidiu Ohanesian, chiar dacă s-au scris multe lucruri despre răpirea dumneavoastră, a celor trei jurnalişti români, acum după aproape patru ani de zile, cred că sunteţi cel mai în măsură să veniţi cu noi informaţii. Aţi făcut investigaţii pe cont propriu şi, de aceea, vă întreb: dacă acea răpire a fost pregătită dinainte, care a fost scopul? Care sunt persoanele care au iniţiat răpirea?
Ovidiu Eduard Ohanesian: Răpirea a fost iniţiată la Bucureşti cu concursul serviciilor secrete şi al unui cerc restrâns de politicieni sub acoperire din vechea Securitate din jurul Palatului Cotroceni. Preşedintele ţării Traian Basescu a declarat imediat după eliberarea noastră că acţiunea a fost instrumentată în România. Am să vă fac o dezvăluire din volumul 2 al cărţii mele Răpirea din Irak – Terorism de Stat cu Luare de Ostatici – Ancheta. Unul dintre iniţiatorii răpirii este generalul (r) Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei Antitero din cadrul SRI. Numele său figurează în raportul generalului (r) Ion Maranda, şef al Direcţiei de Protecţie Internă din SRI in anul 2005.
L.B.: În ce măsură a fost implicat omul de afaceri sirian Omar Hayssam, care ulterior a fugit din România în Siria, în răpirea jurnaliştilor?
O.E.O.: Omar Hayssam a fost doar o unealtă, o rotiţă în mecanismul răpirii. Conform declaraţiilor sale olografe date în 2007-2008 în faţa unui notar libanez, asupra lui Hayssam s-au făcut presiuni imense să treacă de la PSD la PD (actual PD-L) la începutul anului 2005. A fost înlocuit cu dr. Yassin Mohammad, un apropiat al lui Traian Basescu, încă de când era primar al. Bucureştiului. Spun înlocuit pentru că Yassin nu a preluat numai o mare parte din averea lui Hayssam, ci şi responsabilităţile acestuia pe zona Hamas-Hezbollah.
L.B.S.: Cine sunt răpitorii? Am citit despre Brigăzile Mouadh Ibn Jabal, dar cine sunt aceştia şi ce au urmărit?
O.E.O.: Într-o primă fază, răpitorii au fost membrii şi prieteni ai familiei americanului Mohamad Munaf. Ulterior am fost preluaţi de o echipă condusă de un ofiţer al trupelor speciale ale lui Saddam Hussein, poreclit Abu Sahar. Aceştia ne-au dus in zona Triunghiul Mortii (zona Iskandaria, Yussufia, Mahmudia), la 29 Km sud de Bagdad. Acolo am putrezit 51 de zile în susbolul unei ferme. Am reuşit să fac rost de un film din beci, realizat de trupele speciale american Hostage Working Group. Abu Sahar este posibil să fi fost membru în brigăzile Moudh Ibn Jabal. Cert este ca a participat la execuţia britanicului Kenneth Bigley din 07 Octombrie 2004. Răpitorii urmareau să obţină bani.
Ovidiu Eduard Ohanesian: Răpirea a fost iniţiată la Bucureşti cu concursul serviciilor secrete şi al unui cerc restrâns de politicieni sub acoperire din vechea Securitate din jurul Palatului Cotroceni. Preşedintele ţării Traian Basescu a declarat imediat după eliberarea noastră că acţiunea a fost instrumentată în România. Am să vă fac o dezvăluire din volumul 2 al cărţii mele Răpirea din Irak – Terorism de Stat cu Luare de Ostatici – Ancheta. Unul dintre iniţiatorii răpirii este generalul (r) Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei Antitero din cadrul SRI. Numele său figurează în raportul generalului (r) Ion Maranda, şef al Direcţiei de Protecţie Internă din SRI in anul 2005.L.B.: În ce măsură a fost implicat omul de afaceri sirian Omar Hayssam, care ulterior a fugit din România în Siria, în răpirea jurnaliştilor?
O.E.O.: Omar Hayssam a fost doar o unealtă, o rotiţă în mecanismul răpirii. Conform declaraţiilor sale olografe date în 2007-2008 în faţa unui notar libanez, asupra lui Hayssam s-au făcut presiuni imense să treacă de la PSD la PD (actual PD-L) la începutul anului 2005. A fost înlocuit cu dr. Yassin Mohammad, un apropiat al lui Traian Basescu, încă de când era primar al. Bucureştiului. Spun înlocuit pentru că Yassin nu a preluat numai o mare parte din averea lui Hayssam, ci şi responsabilităţile acestuia pe zona Hamas-Hezbollah.
L.B.S.: Cine sunt răpitorii? Am citit despre Brigăzile Mouadh Ibn Jabal, dar cine sunt aceştia şi ce au urmărit?
O.E.O.: Într-o primă fază, răpitorii au fost membrii şi prieteni ai familiei americanului Mohamad Munaf. Ulterior am fost preluaţi de o echipă condusă de un ofiţer al trupelor speciale ale lui Saddam Hussein, poreclit Abu Sahar. Aceştia ne-au dus in zona Triunghiul Mortii (zona Iskandaria, Yussufia, Mahmudia), la 29 Km sud de Bagdad. Acolo am putrezit 51 de zile în susbolul unei ferme. Am reuşit să fac rost de un film din beci, realizat de trupele speciale american Hostage Working Group. Abu Sahar este posibil să fi fost membru în brigăzile Moudh Ibn Jabal. Cert este ca a participat la execuţia britanicului Kenneth Bigley din 07 Octombrie 2004. Răpitorii urmareau să obţină bani.
L.B.S.: În timpul celor aproape doua luni, cât aţi stat în ”beciul groazei”, presa din România publica diferite ştiri. La un moment dat Preşedintele României a declarat în faţa naţiunii că presa trebuie să tacă, deocamdată, deoarece diversele informaţii privind răpirea, pot pune în pericol negocierile pentru eliberarea jurnaliştilor. Comentaţi, vă rog! Ce s-a negociat?
O.E.O.: Nu doresc să comentez afirmaţiile preşedintelui la acea vreme. S-a dovedit faptul că a folosit evenimentul Răpirii în scopuri personale, electorale, acoperind adevăraţii vinovaţi şi dovezile pentru 50 de ani.L.B.S.: Pentru eliberarea dumneavoastră, răpitorii au cerut retragerea militarilor români din Irak, cerere neîndeplinită, şi, totuşi v-au eliberat. Pe ce bază?
O.E.O.: A fost un joc pentru a-şi păstra obrazul curat. Oficial se cerea retragerea trupelor, neoficial se cereau bani. Eliberarea s-a produs în momentul în care poliţia irakiană, condusă de colonelul Moaied Abdel Kazem (foto) şi serviciul secret al Ambasadei SUA în Irak Hostage Working Group, condus de Daniel O’Shea au arestat o parte din răpitori şi au ajuns la familiile şi prietenii lui Abu Sahar. Era o chestiune de timp. Este prea mult de povestit pentru un interviu.
L.B.S.: Presa din România este liberă? Şi-a îndeplinit rolul în acest act terorist?
O.E.O.: În momentul de faţă, presa centrală cel puţin este într-o criză totală. Trusturi întregi de presă au fost preluate de serviciile secrete româneşti. Generali SIE şi SRI fac curăţenie în redacţii în rândul jurnaliştilor nesupuşi. Cred că la momentul 2005, presa a făcut mai mult decât imposibilul pentru mine şi le multumesc. Din păcate, au existat şi cazuri de intoxicare. Unul dintre cei mai cunoscuţi analişti militari, manipulat de SRI, a aruncat pe piaţă zvonul că Ohanesian este agent sub acoperire al Armatei. Mi-a fost aproape fatal. Am suferit din această cauză enorm în subsolul morţii. Adevăraţii răpitori execută imediat militarii şi spionii.
L.B.S.: De ce răpirea a fost conexată cu cea a jurnalistei franceze Florence Aubenas?
O.E.O.: Nici nu se putea altfel. Pe Florence am gasit-o în beci. Era răpită cu vreo 3 luni înaintea noastră. Cel mai probabil este ofiţer sub acoperire. Am trimis dupa ea în Franţa procurorii şi a dat declaraţie semnată că a fost cu noi în beci. Altfel, nu ne credea nimeni. Acum a dispărut de la ziarul Liberation, unde lucra. Au mutat-o. Altfel, o femeie deosebită.
L.B.S.: Ce servicii secrete au fost implicate în eliberarea jurnaliştilor?
O.E.O.: După cum v-am spus mai înainte, multe servicii secrete irakiene, americane, româneşti (SIE, SRI, DGIPI), cărora trebuie să le mulţumesc public. Din păcate, unii ofiţeri din cadrul acestor servicii, politicieni, jurnalişti, afacerişti sub acoperire au facut joc dublu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu