Se afișează postările cu eticheta Ion Iliescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ion Iliescu. Afișați toate postările

sâmbătă, 21 august 2010

1990: Postul EUROPA LIBERA (19 iun.): Intelectualii români condamnă teroarea Mineriadei. Revista ROMANIA LITERARA (5 iul.) spala imaginea lui ILIESCU

EUROPA LIBERĂ
Perspective Europene
O emisiune de Gelu Ionescu

Intelectualii români condamnă teroarea Mineriadei

Participă la program: Adrian Marino, Ion Negoițescu, Aurel Stroe, Andei Ujică, Ștefan Zorzor, Victor Ivanovici.

Din cuprins:
Adrian Marino comentează de la Munchen: „iau cunoștință cu oroare și indignare de represiunea sălbatică și sîngeroasă de la București.... Ceaușescu este mort dar ceaușismul reînvie... ”

Scrisoare deschisă adresată de Andrei Ujică, de la Heildelberg, lui Ion Iliescu.

Scrisoare deschisă a compozitorului Aurel Stroe din Mannheim adresată președintelui Ion Iliescu.

Protestul compozitorului Ștefan Zorzor: „tovarășii care acum lovesc cu bîta pe tinerii, bătrînii și chiar pe copiii care cereau un simplu dialog, nu posedă și nici nu reprezintă nici știința politică, nici umanitatea, nici democrația. Ei se dovedesc a fi o bandă de teroriști însetați de ceea ce Ceaușescu deținea.

Scritorul Victor Ivanovici de la Atena: „Acum este cît se poate de clar că scrutinul de la 20 mai a fost viciat de o fraudă morală... Acum este limpede că pactul sau contractul social instaurat în urmă cu nici o lună în fața urnelor a fost rupt, unilateral, de către actualii guvernanți ai României.”

Criticul Ion Negoițescu: „România, ca și pe vremea lui Ceaușescu la finele carierei sale, face tot ce poate pentru a indispune Occidentul, parcă prada unei alienări sinucigașe. ...Absurditatea actualului președinte constă în sporirea haotică a haosului. Ca și Ceaușescu, domnul Iliescu este satisfăcut de originalitatea sa pe care a proclamat-o din primele zile. O originalitate care și-a atins punctul culminant în convocarea minerilor, însărcinați să facă ordine în capitala țării, să ne învețe pe toți, poate și pe cei din restul Europei, ce este democrația și cum funcționează ea pe baza principiului bîtei...”


sursa: Arhiva istorică Radio Europa Liberă / Pagini din Arhiva RFE Hoover
19.06.1990 - Intelectualii români condamnă teroarea Mineriadei

ROMÂNIA LITERARĂ

Ion Iliescu, Nicolae Manolescu, interviu acordat în exclusivitate revistei România literară,
joi 5 iulie 1990

„Nicolae Manolescu: Domnule Preşedinte, daţi-mi voie să încep cu o întâmplare. Ea este semnificativă în privinţa speranţelor pe care mulţi intelectuali le-au nutrit, încă din epoca Ceauşescu, în legătură cu eventuala dumneavoastră carieră politică. Un prieten scriitor, care nu vă cunoştea personal, s-a prezentat, când v-a văzut acum un an şi ceva pe coridoarele Editurii Tehnice, v-a strâns mâna (n-aţi discutat nimic), şi apoi mi-a spus mie, după o zi sau două când ne-am întâlnit întâmplător: «Acesta va fi Omul». Istoria l-a confirmat. Credeţi – şi vă rog să mă iertaţi că vă pun atât de direct întrebarea, dar eu reprezint aici o revistă literară, principala revistă literară din ţară şi sunt obligat să o fac – credeţi că aţi păstrat simpatia scriitorilor şi a intelectualilor, care a fost într-un fel cel dintâi şi (îndrăznesc să spun) poate cel mai preţios capital politic al dumneavoastră?

Ion Iliescu: Întrebarea dv. se referă, într-adevăr, la o problemă reală. Mă întreb însă dacă am putea afirma că acesta a fost sau este cel mai preţios capital politic, cu toate că simpatia scriitorilor şi intelectualilor constituie un element important prin el însuşi. Şi nu mă lasă indiferent. Alegerile au arătat însă o structură foarte diversificată a sprijinului politic. Ceea ce nu mă împiedică să constat, cu părere de rău, că sunt oameni care m-au cunoscut, de a căror stimă şi simpatie mă bucuram (sentimentul era reciproc) şi care, acum, nu numai că s-au îndepărtat de mine, dar se şi pronunţă de o manieră care nu este doar neelegantă. Asta mă amărăşte şi e o amărăciune personală. Nu vreau să caut explicaţii; viaţa noastră, atât de complexă şi complicată, face să se reaşeze multe lucruri, inclusiv atitudinile şi relaţiile dintre indivizi. De altfel, nu este vorba de toată intelectualitatea şi nici de toţi scriitorii. Continui să am relaţii foarte bune cu mulţi intelectuali, inclusiv scriitori de valoare, care au constituit şi constituie un important sprijin moral. Este vorba, însă, de unii oamenii; dar, pentru că este vorba de oameni pe care i-am cunoscut şi pe care îi şi preţuiam, nu este mai mică amărăciunea personală. Eu sper că este vorba de accidente specifice acestei perioade, care în timp vor fi depăşite. Sigur că, în cazul unora, sunt şi opţiuni fundamentale care ne deosebesc. Dar mie mi se pare că perioada pe care o trăim pune pe prim plan interese naţionale supreme – interesele noastre, ale tuturor, – care, indiferent de diferenţierile de opinii şi opţiuni, trebuie să devină interese comune, care să unească oamenii, nu să-i despartă.“

sâmbătă, 29 august 2009

Florica MITROI, un text incendiar despre PLESU, DINESCU, MANOLESCU, ALINA MUNGIU, falsă disidenţă şi complicitate cu regimul comunist


ADEVĂRUL, CA O IUBIRE CARTEZIANĂ
***Florica Mitroi

Motto:
„Rien n'est beau que le vrai”
Boilleau


În anul de graţie 1990, 13-15 iunie, poetul român Cezar Ivănescu a fost bătut crunt de mineri. În timp ce falşii disidenţi (care sînt de fapt comuniştii care au acaparat opoziţia, au infestat mai bine zis opoziţia) ascunşi bine (ce straniu!) stăteau la căldurică şi practicau, poate, perversiuni sexuale (nu mă gîndesc la Andrei Pleşu el nu este pervers, el a fost informator la securitate, ceea ce e altceva!); va spune că nu mă dă în judecată pentru că nu se înjoseşte, vă rog să nu-l credeţi.

Din două motive:

1. subsemnata care îl acuz, sînt o poetă adevărată, nu o filosoafă imaginară ca „tanti” Pleşu. Criticul Lucian Raicu îşi începea cronicile despre mine numai cu „foarte talentata Florica “ Mitroi”. Asta este situaţia.

2) în cazul în care în presă ţi se aruncă o acuză atît de gravă (fost delator la securitate, ceea ce nu exclude şi acuza de actual delator) şi n-ai argumentele juridice ca sa te aperi, ca ministru eşti descalificat din punct de vedere moral. Se va vedea astfel de ce superbul şi eruditul nostru prim-ministru, Petre Roman, care a venit ca o rază de soare după figurile groteşti ale Ceauşeştilor, nu vrea nici să stea drept ca un erou pe calul revoluţiei, şi să ţină frîiele, nici să coboare de pe cal, de parcă s-ar putea adopta figura struţului din poziţia călare, dar asta cu alta ocazie. În timp ce disidenţii (comuniştii din opoziţie, am zis) anunţaţi de maoiştii de la putere că uneltele lor comune (minării) vor colinda Bucureştii ca să ... planteze flori de fier în capul cetăţenilor, Cezar Ivănescu, poetul care a iubit toată viaţa adevărul cu o iubire carteziană aş putea spune, a căzut victima unei bestialităţi uluitoare, specifică soldaţilor lui Stalin, care scoteau maţele chiaburilor şi le înfăşurau capetele pe după pomi, în timp ce tovarăşul Deşliu, ridicat pe aripile inspiraţiei, le imortaliza chipurile şi gesturile în vestitele sale poeme proletcultiste.

De asemenea, poetul stalinist Alexandru Jebeleanu, declarat de curînd rezistent de către nemuritoarea sa iubita, Ileana Mălăncioiu, autoarea poemului „Găina Tăiată”. Căci în toate timpurile şi sub toate guvernele iubirea a înfrumuseţat totul în dîrdora sentimentului arzător, căci cum altfel ne putem explica decît prin iubire oarbă faptul de a-1 declara tocmai pe cel care a colaborat cel mai mult la aducerea răului (stalinismul), ca rezistent la acel rău pe care el însuşi l-a propagat? În această aberaţie nu se poate ascunde, după cum am zis, decît orbirea din dragoste. Sau poate că tovarăşica (n-am greşit, a fost membră PCR) vrea să ne orbească pe noi, aruncîndu-ne în ochi cu praful trist şi mort de pe aripile fluturaşului său stalinist, sperînd astfel că noi nu vom rezista şi ne vom da la o parte, aşa cum ne-am dat la o parte oripilaţi, săraci, zdrenţuiţi, şi flămînzi cînd ei, disidenţii, (foarte rezistenţi, de altfel) grohăiau de plăcere şi de slugărnicie şi se hîrjoneau la trocul prosper al PCR.

Se explică prin aceea că disidenţii alianţo-ciochişti, comunişti pînă în măduva oaselor viermuiesc şi gem de plăcere în următoarea poziţie strategică avantajoasă (prima a fost colaborarea cu comuniştii) – a doua butoiul cu miere al luptei anticomuniste plătite gras. Merde! Sînt lipsiţi total de conştiinţă şi de caracter, educaţia comunistă altoită miciurinist asupra celor şapte ani din părinţi legionari, dînd acele fiare prezente în orice moment politic, de orice culoare, ca să nu le scape profitul. Vezi Manolescu, liderul cu glas scopit al Alianţei Civile, a orbului cu ologul.

Dar să ne întoarcem la sărmanul Cezar Ivănescu, care la ora actuală nu este nici mort, nici viu, moare de foame dat afară de la „Luceafărul” de către KGB-istul Mircea Dinescu, care vă prosteşte că este disident fiindcă vă place să vă lăsaţi prostiţi, dragi concetăţeni, vă complăceţi, în această stare de batjocorire a marilor voastre valenţe intelectuale, nu vreţi să renunţaţi la inerţie. Vai! am rostit cuvîntul folosit de Labiş care a murit împins sub tramvai! Dar ce vă pasă dumneavoastră, dragi cititori români, inerţi la adevăr? Da, da, sînteţi inerţi la adevăr!

Cezar Ivănescu a suferit un traumatism cranian, foarte grav, în urma căruia a rămas bolnav şi slăbit, uneori speranţa i se întunecă şi este la hotarul dintre viaţă şi infern. Veţi vedea pe parcurs cît de bine i-ar fi priit „Europei libere“ ca poetul Cezar Ivănescu, bătut de mineri, să fi murit şi cît de prost îi pică „Europei libere” faptul că poetul s-a încăpăţînat să trăiască şi cît de laşă poate fi tăcerea acestei EL (în care am crezut) şi cît de mare prietenă a minerilor este de fapt doamna Monica Lovinescu, cărora le datorează recunoştinţa veşnică, ca şi tovarăşul Ion Iliescu, preşedintele nostru pe veci.

Într-adevăr, pătrunzînd în casa lui Cezar Ivănescu ai acea senzaţie a ireparabilului din „Orfeu Euridice Hermes” poemul lui Rainer Maria Rilke, chipul poetului e plin de umbre, loviturile dureroase îi stăruie pe suflet ca un giulgiu, iar pe faţa soţiei sale, Maria, lacrimile curg îmbelşugat, într-o tăcere în care suferinţa clădeşte ziduri înalte pînă la buze. Întors din moarte printr-un miracol, fugit, dintr-o pivniţă unde a fost aruncat sub mormane de cadavre. Cezar Ivănescu şovăie astăzi, privind înapoi spre mormîntul pe care i-l pregătiseră minerii. Cezar Ivănescu are nevoie de ajutor, dar el nu cere şi nu va cere niciodată ajutor. Literatul moldovean este prea mîndru.

Şi totuşi, Maria Ivănescu fără ştirea genialului ei soţ poet a fost la Andrei Pleşu – după ajutor. Dar acesta, aidoma porcului, provine din om. De altfel şi porcul este uneori homosexual, aidoma omului. Pleşu, animal fantastic, căruia doctorul lui Wells tocmai îi scosese bandajul de pe operaţia (nereuşită!) în urma căreia corpul lui de rîmător pervers trebuia să devină corp omenesc, a grohăit ceva care semăna a rîs cinic! Uriaşa mangaliţă pasivă (luaţi-o la modul filosofic) foarte recunoscătoare în forul său intim semănînd cu o crizantemă hindusă – minerilor care l-au cotonogit pe Cezar Ivănescu şi foarte sigur de ocrotirea primului ministru care nu-l trimite garda financiară (atenţie, domnule Roman, persoana slabă sînteţi dvs. nu Ion Iliescu! veţi fi halit dacă nu sînteţi ferm!). Mangaliţă neagră cu cap de ceaun afumat, Tanti Pleşu a spus: Nu! Iată urmările faptului că o adunătură pestriţă de neisprăviţi din parlament care cred că filosofia este un fel de buletin de intrat în Consiliul Culturii prin crăpătura prin care intră tovarăşa Suzana Gîdea în această peşteră a paleoliticului tardiv, ceauşismul, fîstîciţi în faţa unei cărticele stupide alcătuită din scremete liiceano-licenţioase, ascultă eu gura căscată obrăzniciile mediocrei minţi a lui Andrei Pleşu, preocupată în permanenţă să-şi justifice pofta de a grohăi ca pe o înclinaţie elitistă a spiritului său respingător. Am vrea să ştim şi noi care este ideea de bază oare îi conferă operei sale unicitate în domeniul filosofic, unde este această operă, care este conceptul călăuzitor în afară de divagaţiile porcoase de la bunul simţ prin care îşi ocroteşte micuţa şi neinteresanta sa pornire homofilofilă.

Cezar Ivănescu a avut o slujbă, la revista Luceafărul, dragi cititori, şi a fost dat afară după revoluţie (falsa revoluţie) şi cine putea să-l dea afară pe eruditul Cezar Ivănescu, cel care a practicat în poezia română de după 23 august filosofia carteziană a iubirii faţă de adevăr, fiind nu numai un mare poet, dar şi un caracter? Aţi ghicit, stimaţi cititori, eruditul Cezar Ivănescu nu putea fi dat afară decît de maoistul analfabet şi nebun Mircea Dinescu! Maoistul a „lucrat” zece ani la „Luceafărul” încasînd salariu gras fără să publice un articol deoarece nu poate să scrie proză de nici o culoare de cînd l-a slobozit mă-sa după casa cu proptele, l-au călcat cîini pe moalele capului şi nu poate să scrie proză, e beteag din prostie, la el analfabetismul e mîndrie congenitală, ca la Leana Ceauşeasca!

Şi cine putea să-i ia locul anticomunistului Cezar Ivănescu la revista „Luceafărul”? Bineînţeles că numai comunistul Laurenţiu Ulici, pomanagiu literar care pînă şi pentru slăbănogul piţigăiat Manolescu era un critic neconcludent, băiatul bun de la Cîntarea României socialiste, trepăduşul comuniştilor care m-a persecutat de pe poziţii comuniste, scriind articole la comandă contra mea, în timp ce eu n-aveam unde să-i răspund, iar acum mă atacă de pe poziţii chipurile anticomuniste, fiindcă aceste făpturi reziduale comuniste Laurenţiu Ulici, Stelian Tănase şi alţii, blochează azi căile de acces ale unei veritabile opoziţii, făcînd jocul puterii, în timp ce viaţa se scurge cu fiecare clipă din trupul de aur al poetului, moldoveanul Mihai Ursachi publică în revista antiromânească a nimicurilor GDS-iste care s-au declarat singure elitiste fără să aştepte vămuirile subtile şi precise ale istoriei literare în sine, care îi va scoate afară de urechi cît de curînd împreună cu cucul armenesc Bedros Horasangian care se tot ocupă să drămuiască el bine naţionalismul românesc, aidoma acelui animal hoţ care tot muşcă din cele două bucăţi de brînză.

Mihai Ursachi publică în revista GDS-istă controverse stupide cu o neisprăvită de comunistă, elitistă şi asta, mie-mi spui, Alina Mungiu, care şi-a băgat şi ea degetele în mierea capitalistă în loc să care oala la bolnavii mintali pe care l-a părăsit, nefiind capabilă să practice medicina unde a intrat cu pile şi protecţii, ca orice copil de ştab comunist. Această imbecilă pentru o pereche de chiloţi franţuzeşti cumpăraţi cu banii ungurilor trage şi ea cît poate cu mucii ei personali în neamul românesc. Ca şi prozatoarea Gabriela Adameşteanu a cărei operă plicticoasă ca o ciorbă din oase de mort este atît de sterilă, de stupidă, şi neverosimil de frigidă încît pare scrisă de însuşi marele prozator de talie europeană, Suto Andras!

Ce mult seamănă această tăcere a lui Mihai Ursachi cu o nouă şi precisă lovitură la cap aplicată lui Cezar Ivănescu, dar măcar minerii nu s-au ascuns! Prieten de-o viaţă din Iaşul plin de tei al lui Eminescu, Mihai Ursachi nu-l apără şi nu-l ajută pe Cezar Ivănescu de frica cioroiului KGB-ist, disidentul lui peşte, rahatul nebun care cînd vorbeşte la televizor se cutremură o ţară întreagă ca în faţa lui Aghiuţă cînd îşi face copitele cu cremă urduroasă luată din născătoarea largă cît un ceaun a bunică-sii. Huideo, Satană! care scrii cu mucii pe bisericile brîncoveneşti, în derîdere, ca şi Ceauşeasca, ţi-au luat creierii foc de atîta pricopseală, garda financiară o să te mănînce, păduche exantematic care te-ai dedulcit la carne omenească.

Nu se găseşte nimeni să te arunce de pe scaunul lui Mihail Sadoveanu direct în balamucul puşcăriei, să te scarpini printre gratii cu piciorul stîng la subţioara dreaptă, ai început să primeşti premii internaţionale, ca Leana Ceauşeasca, tu care nu ştii nici măcar în limba pitecantropilor, decît o singură expresie semantică „Unde-i caca să mă uş?” Cară-te securistule! Ai făcut armata la securitate şi studiile la Ştefan Gheorghiu, nu numai că nu eşti disident, în revoluţie ai pătruns pe tancuri, ai avut apărare logistică, KGB-istule; eşti un comunist periculos de tip Mao Tze Dun, un adevărat pericol public! Ascultă cernobîlitule, soacră-ta nu se duce şi azi la şedinţele de partid comunist la ambasada sovietică ? Tu îl înfrunţi pa Iliescu, măi, nenorocitule! Păi Iliescu primeşte ordine direct de la soacră-ta, de la Ambasada sovietică! Pe cine prosteşti tu, nemernicule, cu disidenţa ta. Tu vrei să fii şi popă şi hoţ, măi banditule ?!

Dacă n-ar fi venit staliniştii în '44 ca să ridice în spinarea românilor pleava ticăloasă ca tine, mureai de foame din prostie, netotule! Cine-ţi dă ţie premii internaţionale îşi bate joc de tot ce e cultură românească. O să dai socoteală pentru crimele şi hoţiile ante- şi post revoluţionare săvîrşite asupra culturii române. Nivelul tău este de măturător la metroul francez, în staţiile Stalin şi Lenin (da, da, la metroul francez am văzut cu ochii mei şi m-am minunat, staţia Lenin şi Stalin).

Ei, bine, stimaţi cititori, veţi spune poate că mai există o salvare pentru Cezar Ivănescu, ca să nu moară în boală şi uitare, „Europa liberă”, prea buna, preacinstita EL, în care am crezut cu toţii şi în care mulţi mai cred încă. Ei, bine, CI întruneşte toate calităţile cerute la modul ideal (vai!) de EL. În plus şi bătaia minerilor, o adevărată pleaşcă pentru cumătră EL. Şi veţi vedea astfel imediat că EL a trîmbiţat crimele minerilor cînd i-a convenit, cu alte cuvinte nu cînd i-a cerut-o dreptatea, ci interesul şi astfel EL, în loc vi fie „doctorul Angelic” al lui CI aşa cum i-ar cere-o canoanele sfinte ale civilizaţiei mondiale, se dovedeşte a fi asasinul drăcesc al tăcerii laşe, ricanînd în umbră. Şi cînd te gîndeşti că ar fi fost inteligent să facă o cotitură radicală, aruncînd peste bord falsa disidenţă. Dar le lipseşte geniul. Deci mai bine să se stingă în tăcere Cezar Ivănescu, doamnă Monica Lovinescu. V-am demonstrat că pînă şi argumentul cu venirea minerilor îl folosiţi la modul josnic şi duplicitar. Stilul casei. Eu nu sînt prietena minerilor dar dumneavoastră, da, sînteţi prietena minerilor. Am două premii literare (la comunişti, tanti Monica) şi fără a fi comunista, iar eu n-am avut obiceiul să bag mîna prin chiloţii bătrînilor stalinişti, ca reputata noastră poetă naţională agramată, nu că aş fi fost uşă de biserică, dar ce căutam eu nu se găsea în chiloţii bieţilor bătrini. Nu ştiu de ce, dar am impresia că motanul ăsta Arpagic, s-a născut bătrîn şi sclerozat, săracul. Şi, totuşi, de ce sînteţi prietena minerilor, doamnă Monica Lovinescu ? De altfel, distinsul Lucian Raicu are o soţie, Sonia Larian, pe care o adoră, aşa că dacă a scris „foarte talentata FM” n-a fost decît din convingerea sa de literat, iar Lucian Raicu nici n-a ocupat vreodată vreo funcţie politică, fiind imaginea clasică a evreului cărturar detaşat de cele lumeşti, cu capul în nori şi cu nasul în cărţi. Deci răspundeţi, doamnă, altfel vă declar laşă în faţa întregii ţări: de ce sînteţi prietena minerilor ? De ce nu dă EL pe post sau în ziar interviul cu Cezar Ivănescu?

Florica Mitroi, Adevărul, ca o iubire carteziană, iulie 1991

joi, 18 iunie 2009

ASOCIATIA VICTIMELOR MINERIADELOR 1990-1991 DIN ROMANIA: Scrisoare deschisa cu privire la Rezolutia nr. 426/VIII-1/2009 din dosarul nr. 175/P/2008


Scrisoare deschisa adresata

Presedintelui Romaniei domnului Traian Basescu
Ministrului Justitiei domnului Catalin Marian Predoiu
Procurorului General al Romaniei doamnei Laura Codruta Kovesi



Cu privire la Rezolutia nr. 426/VIII-1/2009 din dosarul nr. 175/P/2008 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
- Rezolutia “albirii” de sangele de pe maini a criminalului Ion Iliescu de catre procurorii “civili” -

Iunie 2009, Bucuresti


Excelentei Sale Presedintele Romaniei

domnului Traian Basescu

Excelentelor Sale “responsabili” ai actului de Justitie din Romania


Noi, reprezentanti ai Victimelor Mineriadei din iunie 1990, ne adresam Excelentelor voastre, garanti ai actului de Justitie din Romania, excedati, scarbiti si jigniti de profilul actual al Justitiei romanesti, care si-a dat masura deplina prin Rezolutia procurorilor in cazul Ion Iliescu si al complicilor sai, vinovati de Represiunea din iunie 1990.

Astazi, 18 iunie 2009, procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, prin rezolutia din dosarul nr. 175/P/2008 privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, scoaterea de sub urmarire penala a invinuitilor din dosarul Mineriadei, intre care se afla marea majoritatea complicilor si acolitilor lui Ion Iliescu, de la Petre Roman, Virgil Magureanu la Chitac, Cico Dumitrescu, Diamandescu, Stanculescu etc. Procurorii civili pretind ca la Iliescu Ion este nevinovat – „sub aspectul savarsirii infractiunilor de propaganda pentru razboi (intrucat lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii), genocid (intrucat fapta nu exista), tratamente neomenoase (lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii), complicitate la tortura (intrucat fapta nu era prevazuta de legea penala la momentul savarsirii acestora)”.

Consideram aceasta Rezolutie drept o forma grava de coruptie a Justitiei romane, direct implicata in salvarea lui Ion Iliescu si a acolitilor sai de raspunderea penala in cazul Mineriadei din 1990. Au trecut 19 ani si consideram ca se intrunesc elementele de tergiversare a rezolvarii dosarelor represiunii din iunie 1990 (Mineriada iunie 1990). Va rugam sa luati act de incercarile repetate de musamalizare a Dosarului Mineriadei iunie 1990 realizate de reprezentantii Justitiei Romane in scopul protejarii vinovatilor represiunii din iunie 1990.

In urma Mineriadei din iunie 1990) a rezultat un numar de 756 de raniti, peste 1300 de bucuresteni batuti si retinuti abuziv (intre 2 si 60 de zile), 4 morti prin impuscare, 18 raniti prin impuscare recunoscuti oficial, in realitate fiind peste 100 de persoane care au decedat, majoritatea in urma loviturilor primite in cap si in alte parti vitale, lovituri primite de la mineri in 14-16 iunie.

In data de 18.02.1997, ca urmare a plangerii penale colective depuse de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, s-a format “Dosarul Mineriadei iunie 1990” cu nr. 5358/P/1997. Deoarece dosarul cuprindea civili si militari s-a mai depus o plangere Penala impotriva civililor vinovati de represiunea din iunie 1990, in aprilie, dosar nr. 12375/P/1997, pentru urgentarea cercetarilor.

Initial dosarele au fost repartizate catre Sectia Civila a Parchetului General, insa au fost declinate catre Sectia Militara din Parchetul General. S-au comasat dosarele 5358/P/1997 si 12375/P/1997 formandu-se dosarul unic cu nr. 160/P/1997.
Procurorul militar Dan Voinea a impartit Dosarul 160/P/1997 in 4 dosare si anume: dosarul 74/P/1998 ; 75/P/1998 ; 76/P/1998 ; 77/P/1998:

1. Dosarul Penal 74/P/1998 privind uciderile prin impuscare ale victimelor: Lepadatu Mitrita, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghe, Drumea Dragos si a altor 18 raniti prin impuscare.
2. Dosarul Penal 75/P/1998 privind faptele unor persoane cu responsabilitati de stat, ce se presupune ca au dispus sau acceptat ca la solutiunile de restabilire a ordinii publice sa participe, alaturi de organele abilitate si unele categorii ale populatiei civile (in special mineri), desi legea si Constitutia nu permitea asemenea cooperari.
3. Dosarul Penal 76/P/1998 privind verificarea legalitatii statelor de plata intocmite la nivelul exploatarilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului pe perioada cat minerii s-au aflat in Capitala.
4. Dosarul Penal 77/P/1998 privind sesizarea Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, din care rezulta ca numarul victimelor ucise este mult mai mare decat cel comunicat oficial, respectiv 100 – 160 in loc de 6.

Ulterior aceste dosare au capatat trasee din ce in ce mai tenebroase, ramanand, anul trecut, in curs de cercetare la sectia de urmarire penala si criminalistica dosarele nr.1122/P/2007 si nr. 175/P/2008 formate din resturile dosarelor de mai sus, disjunse si fragmentate pana la aneantizare. In ceea ce priveste dosarul nr.1122/P/2007 procurorii au emis deja un NUP, la data de 10 octombrie 2008, pe care l-am contestat in instanta, iar acum avem aceeasi situatie si in cazul celui de-al doilea dosar cu nr. 175/P/2008.

Am adus, in urma cu un an, la cunostinta, presedintiei, ministerului Justitiei si Parchetului General intr-o forma sintetica, istoricul acestui Dosar, fragmentarile sale, datele principale si informatiile de substanta juridica considerand ca Excelentele voastre sunteti ultima resursa de salvare a credibilitatii Statului Roman.

In nenumarate randuri ne-am adresat Excelentelor voastre, in vederea sustinerii actului de justitie in cazul acestui dosar cheie al Justitiei romanesti care a fost tergiversat, musamalizat si mistificat vreme de mai bine de un deceniu, dupa cum stiti prea bine si Excelentele voastre. Situatia acestui Dosar, malversatiunile, presiunile si manevrele efectuate de reprezentanti de varf ai statului roman, implicati direct, au aruncat o pata rusinoasa asupra credibilitatii Romaniei ca stat de drept.

V-am adresat numeroase memorii si plangeri cu privire la represiunea din iunie 1990 cuprinsa in ,,Dosarul Mineriadei iunie 1990”, v-am precizat si completat date care au conturat clar istoricul acestui Dosar, in vederea sprijinirii eforturilor de aflare a adevarului si pedepsire a vinovatilor, in interesul dreptatii, adevarului, Justitiei si al victimelor.

Am incercat prin toate mijloace legale sa ne aducem contributia in vederea deslusirii itelor acestui controversat episod al Justitiei romanesti. Timp de un deceniu si jumatate ne-am adresat tuturor responsabililor Justitiei, la toate nivelele de autoritate.

Am pus la dispozitia procurorilor, de-a lungul anilor, toate probele si datele necesare procesului juridic. Am adus la cunostinta opiniei publice, sistematic, prin toate canalele media la care am avut acces, elementele acestui dosar, informatii relevante cu privire la vinovati. Am epuizat toate formele imaginabile de protest legal (inclusiv greva foamei) fata de institutiile implicate in tergiversarea Dosarului.

Cunoastem implicatiile majore ale acestui Dosar si inferentele politice ce privesc acest caz. S-au executat adevarate operatiuni de intoxicare si dezinformare a opiniei publice in care s-au intrebuintat resurse dintre cele mai diverse, inclusiv cu concursul unor reprezentanti de varf ai Statului din Justitie si din alte institutii.

Intentionam, ca reprezentanti legali ai victimelor represiunii ordonate de Ion Iliescu si acolitii sai, sa chemam Statul Roman in judecata in fata forurilor europene si internationale. Va aducem la cunostinta, Excelentelor, in modul cel mai ferm ca actiunea noastra juridica impotriva Statului Roman nu urmareste culpabilizarea Romaniei in fata forurilor internationale si acuzarea grosso modo a reprezentantilor statului roman ci tocmai eliberarea Romaniei de aceasta grea povara a elementelor corupte din Parchet si sistemul politic.

Reteaua de complicitati a unor personaje vinovate de crime impotriva umanitatii (imprescriptibile), instigare la razboi civil, de grave actiuni impotriva cetatenilor romani, poate fi scoasa la iveala si poate fi expusa prin actiunea noastra juridica, la nivelul Tribunalului Penal International.

Anul trecut, intr-un interviu acordat BBC in data de 13.06.2008, Presedintele Romaniei Traian Basescu a declarat “ca forta celor implicati in mineriada din iunie 1990 de a controla Justitia explica lipsa de condamnari in acest caz. Voi sustine public intotdeauna nevoia de aflare a adevarului pentru mineriada din 13-15 iunie, precum si pentru revolutie".

Doamna procuror general Laura Codruta Kovesi ne-a asigurat in repetate randuri ca Dosarul Mineriadei va fi rezolvat “cu celeritate”, iar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu ne-a garantat personal, in calitate de fost membru al Ligii Studentilor, ca va avea grija ca acest Dosar sa fie finalizat.
Domnul presedinte nu ne-a garantat nimic dar ne-a adus la cunostinta ca va face totul pentru “aflarea adevarului”, adevar pe care noi il cunoastem, inaintea altora, deoarece am trait pe pielea noastra “evenimentele”.

Intelegem acum cu totii, abia acum, in ce sens s-a gandit “finalizarea”…

Mai mult, pe langa aceasta “finalizare” reusita de procurori asistam, mai nou, la eforturi mistificatoare, de “preluare” si “prelucrare” a temei Mineriadei depuse de personaje care se legitimeaza utilizand numele presedintelui Romaniei, personaje cu rol comisarial, ca Vladimir Tismaneanu, Sorin Iliesiu, ferventi sustinatori ai generalului Dan Voinea, unul dintre factorii cheie ai matrasirii Dosarului Mineriadei, angajat recent in subordinea premierului PDL Emil Boc, pe langa secretarul de stat (liberal!) Marius Oprea, tzutzarul premierului de trista amintire Calin Popescu Tariceanu.
Eforturilor comisarilor Tismaneanu si Iliesiu li s-a adaugat sustinerea lui Valeriu Stoica, fostul ministru al Justitiei din perioada Conventiei Democrate a lui Emil Constantinescu - cel care l-a proptit pe generalul Dan Voinea in pozitia de control asupra Dosarului Mineriadei, cu rezultatele cunoscute deja.
Culmea, maleficul Dan Voinea a fost dat afara din Justitia militara tocmai de Excelentele voastre, printre altele “pentru tergiversarea si musamalizarea Dosarului Mineriadei”, pentru a cita din spusele doamnei procuror general.

Treaba inceputa de generalul Voinea a fost acum dusa la bun sfarsit de procurorii “civili”, exact in momentul simbolic al implinirii a 19 ani de la evenimentele sangeroase, care ne-au transformat pe noi in victime si pe Dvs. in oameni politici.

La apropierea pragului celor doua decenii de cand poporul roman s-a ales cu o infamanta eticheta, de stupid people, aplicata de superiorul lui Ion Iliescu, fostul cadru NKVD, Silviu Brucan (renuvelat in postura de fondator al GDS), constatam, cu tristete, ca ni se potriveste pe deplin, mai ales noua, victimelor care am crezut in Dvs, sictirul batranului bolsevic.

Sictirul a ajuns insa sa ne stigmatizeze prin contributia autoritatilor statului – pe care il reprezentati, Excelentele voastre, la varf.

Va multumim, in numele victimelor, ca v-ati batut joc de noi cu atat iscusinta si va uram sa aveti parte de exact aceeasi traseu (mai exact dara) care va ramane si dupa Ion Iliescu, in constiinta generatiilor viitoare.


Cu inalta consideratie
Presedinte A.V.M.R.


Viorel Ene

subscriu si urmatoarele organizatii formate din membri fondatori ai Pietei Universitatii:
Grupul Independent pentru Democratie
CivicNet – Piata Universitatii
Seniorii Ligii Studentilor

duminică, 14 iunie 2009

13-15 iunie 1990, MINERIADA lui ION ILIESCU. Sangele scurs nu s-a uscat inca! Dupa 19 ani, în Piaţa Universităţii, impostura, manipulare si diversiuni




La aproape doua decenii de la represiunea sangeroasa a Pietei Universitatii din 13-15 iunie ordonate de Ion Iliescu manipularea si diversiunea pe aceasta tema inca persista, alimentata de trusturi de presa subordonate apropiatilor lui Iliescu si de grupari diversioniste coordonate din umbra de personaje mai mult decat controversate.

Comemorarea zilei de 13 iunie 1990, organizata de victimele mineriadei si de vechii golani ai Pietei Universitatii, fondatorii si liderii organizatiilor care au creat si sustinut vreme de 54 de zile acest fenomen unic in istoria recenta a fost tinta unui adevarat atac mediatic si nu numai. Un grup obscur, ca finantare si organizare a instigat la violenta printr-o actiune fatisa de provocare, incercand sa plaseze registrul acestei zile de comemorare intr-o cheie a derizoriului, de susanea de gang, actiune prezentata copios de trusturile vechilor complici si subordonati ai "batranului edecar" Ion Iliescu. Desi Realitatea TV de exemplu a filmat mai bine de sase ore la fata locului, atat slujba in memoria celor ucisi de hoardele de mineri, cat si luarile de cuvant ale vechilor golani, detinutilor politici si ale basarabenilor, victime actuale ale comunismului, ilustrarea acestei zile s-a facut cu imagini fara nici o legatura cu 13 – 15 iunie 1990 – respectiv cu imagini din 1999!

Antenele lui Voiculescu, tovarasul dintotdeauna al lui Iliescu, au prezentat exclusiv actiunea diversionista si stupida a gruparii unor asa zisi noi golani, care imbracati in costume de miner de opereta s-au apucat de un "flash-mob" de pantomima si scalambaiala in locurile unde studentii au fost nauciti cu bataia si umpluti de sange, cu 19 ani in urma. În urma cu un an, ceva similar, intitulat "flash mob - bataie cu perne" initiat de un grup de tineri cretini pesedisti a impins in derizoriu si penibil manifestarile legate de aceasta zi sangeroasa. Miza este usor de inteles: pe Iliescu il scoate din sarite comemorarea crimelor sale drept care s-a creat o strategie mediatica de minimalizare, impingere in deriziune si desconsiderare a evenimentelor din 13 – 15 iunie.

Pro TV-ul bossului Adrian Sarbu a sarit pur si simplu peste aceasta zi, din motive simple, Adrian Sarbu a fost cel care din postura de sef de cabinet al lui Petre Roman a cerut Armatei dinamita pentru a arunca in aer Balconul Universitatii. Armata, respectiv generalul Staculescu a refuzat sa dea curs unei astfel de "initiative scelerate" trimitandu-l la plimbare pe teroristul de serviciu al regimului Iliescu, devenit ulterior principal agent media al FSN.
Manipulatorii din umbra
Gruparea asa zisilor "noi golani" - un nume al imposturii, deoarece acestia nu au nici un fel de legatura cu golanii Pietei Universitatii, ei provenind din zona fotbalului - nu este la prima actiune cu caracter diversionist, iar suportul media oferit acestora scoate la lumina complicitati ascunse pana in prezent, fire ce duc la unul dintre generalii de varf ai sistemului corupt al Justitiei militare, pensionat fortat de Traian Basescu, dar si la personaje infiltrate in "societatea civila" cu obiective si tinte deloc civile sau civice.In spatele pseudo-golanilor, a ultrasilor, se afla un anume Teodor Maries, cel care a facut jocul lui Iliescu-KGB in Piata Universitatii, instigand la violenta si justificand interventia organelor de represiune si chemarea minerilor. Maries este strans conectat de generalul Dan Voinea, la randul sau aflat intr-un cerc de interese ce cuprinde fosti consilieri prezidentiali ai lui Emil Constantinescu, dintre care unul, fost secretar de stat liberal este actualmente secretar de stat in subordinea lui Emil Boc.

Voinea, rejectat de Justitie dupa rezultatele sale dezastruoase, este actualul angajat al Institutului controlat de Marius Oprea, unul dintre cei mai vituperanti critici al lui Traian Basescu. Oprea, liberal din gruparea lui Tariceanu se afla, surprinzator, in continuare, in solda actualei guvernari PDL-PSD.

Dan Voinea a detinut, intre anii 1997 si 2000, sefia Sectiei Parchetelor Militare. In aprilie 2006, Dan Voinea a fost numit in functia de procuror militar sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare. In octombrie 2008, procurorul general Laura Codruta Kövesi a cerut revocarea lui Voinea din functie, acuzandu-l de tergiversarea dosarelor mineriadelor si ale revolutiei. Printr-un decret semnat de catre Traian Basescu, Voinea a fost pensionat la 1 aprilie 2009. Voinea a intocmit, chemat personal de Ion Iliescu si rechizitoriul "procesului" in urma caruia Nicolae si Elena Ceausescu au fost condamnati la moarte in decembrie 1989.

El a fost acuzat public ca misiunea sa cheie a fost tergiversarea si musamalizarea dosarelor Revolutiei si Mineriadei in care este direct implicat Iliescu. Presa a dezvaluit ca intre Ion Iliescu si generalul Dan Voinea a existat o conexiune ascunsa iar generalul a incalcat cu buna stiinta legea, tinand secret faptul ca, inca din anul 1984, este un apropiat al lui Ion Iliescu. Ancheta recenta a CSM si rezolutia Parchetului General, sustinuta si de Ministerul Justitiei a aratat ca Voinea de fapt a fost un impostor al Justitiei si al uniformei militare activitatea sa reprezentand o pata pe obrazul celor doua institutii – Armata si Justitia.

Reteaua generalului Voinea

Generalul Voinea si-a creat o adevarata retea de sustinere, in decursul anilor, in presa si in randul unor organizatii mai mult sau mai putin civile – de la GDS si Alianata Civica la Asociatia lui Maries si nu numai. Utilizand asa zisii "revolutionari" in fapt mici grupuri galagioase de manevra, a obtinut imaginea unui general asistat si sustinut prin presiune publica de "revolutionari" si "societatea civila".Maries a fost acuzat cu probe de revolutionari din orasele-martir ale Romaniei "de impostura dar si de luare de mita, falsuri si nepotisme", ei invinuindu-l pe Teodor Maries - omul impus de procurorul Dan Voinea la carma asociatiei revolutionarilor - ca "cerea, ca sa dea drumul dosarelor de revolutionar, 5.000 de euro din suma de 7.000, cat trebuie sa primeasca de la stat fiecare revolutionar autentic".

Tot presa a dezvaluit ca acelasi Teodor Maries isi umfla lunar conturile cu 6.000 de euro tot pe la marginea legii, "inchiriind" locatia Asociatiei 21 Decembrie, ilegal, Baroului Bucuresti (neavand contract de inchiriere cu R.A. A.P.P.S.). Insusi seful Baroului, Iordanescu Cristian, totodata seful grupului de avocati care l-a reprezentat pe Dinu Patriciu in Dosarul Rompetrol, il reprezenta si pe Teodor Maries in diferite cauze juridice.

Generalul procuror militar Dan Voinea a fost prezentat de o parte a presei drept victima intrucat Curtea Constitutionala a decis sa treaca dosarele revolutiei si mineriadei de la Parchetul militar la cel civil. Organizatia fantomatica asa zisilor "noi golani" ai lui Maries a chemat chiar la actiuni de proteste de strada impotriva ,,deciziei Curtii Constitutionale, care, practic, ii da verdictul de nevinovat lui Ion Iliescu si celor din jurul sau". Dupa ce au anuntat o serie lunga de proteste ale societatii civile libere, "noiigolani" (care mai sunt supra-numiti pe forumuri si "noii kkati") au disparut in ceata.

Grupusculul lui Teodor Maries a fost folosit ca mijloc de presiune ori de cate ori a avut nevoie Voinea. Ca este asa, o demonstreaza si faptul ca in timp ce membrii AVMR se aflau in instanta, in procesul intentat lui Dan Voinea, se zvonise in Parchet ca Maries conduce un grup de revolutionari, care protesteaza de zor in fata Parchetului, pentru a-l sustine pe Dan Voinea!

Cei care sunt – la vedere, in varful "frontului" de sprijin al generalului Voinea sunt Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, si George Costin, fost IMGB-ist, institutie ai carei muncitori "de bine" s-au aflat, culmea, in fruntea batausilor care au agresat in 13 iunie 1990 studentii de la Arhitectura.
Homunculii lui Constantinescu in slujba complicelui lui Iliescu
S-au exercitat presiuni la nivelul opiniei publice cat si institutional - la adresa Presedintiei in principal, printr-o grupare formata din doi fosti consilieri ai lui Emil Constantinescu - Mugurel Stan si Antonie Popescu - disimulati sub titulatura de membri ai Ligii Studentilor - desi nu aveau caderea de a se intitula reprezentanti ai fostei organizatii studentesti - si prin cateva persoane aflate in zona GDS si Alianta Civica - institutii care s-au manifestat deseori ca suporteri entuziasti al generalului Voinea, gazduindu-l deseori si oferindu-i suport mediatic.Grupul mentionat s-a constituit intr-un instrument de presiune care a somat sa fie luata o decizie in sensul dorit de ei - respectiv sustinerea lui Dan Voinea, intr-o scrisoare inaintata presedintelui Romaniei, presedintelui Comisiei Europene, presedintelui Parlamentului European, vicepresedintelui Comisiei Europene, comisar pentru justitie, precum si Curtii Constitutionale. Autorii somatiei solicitau Curtii ca, prin solutia sa, dosarele aflate la parchetele militare sa ramana in competenta acestora - respectiv pe mana lui Dan Voinea, pana la definitivarea cercetarilor.

Unul dintre motivele pentru care a fost sustinut permanent generalul Voinea este legat de faptul ca avansarea sa a avut loc prin intermediul fostului presedinte Emil Constantinescu, fostii consilieri si angajati ai presedintiei din acea perioada sustinand si azi ca decizia lui Emil Constantinescu era justa.Gruparea Constaninescu si-a dat mana cu gasca lui Iliescu, de mai multa vreme, uniti in fundal de ura impotriva lui Traian Basecu si banii lui Dinu Patriciu. Faptul ca Voinea a fost si a ramas o piesa cheie a clanului Iliescu este de notorietate.

Participarea sa la celebrul "proces" al lui Ceausescu pe post de procuror al cuplului nu poate fi intamplatoare. Desemnarea sa a apartinut lui Ion Iliescu ceea ce arata ca maiorul Voinea, la acea data, era un personaj de mare incredere al grupului conspiratorilor. Scenariul din care a facut parte Voinea, de la inceput, explica pozitia sa actuala.

Tot presa a dezvaluit ca sotia lui Dan Voinea, Liliana, este intr-o stransa relatie cu Daniela Stana, fata celui mai vechi si bun prieten al lui Iliescu, Traian Cretu. Dana Stana este sora fostului consilier prezidential, Corina Cretu, una dintre cele mai apropiate persoane din preajma lui Ion Iliescu. Prin statut, procurorii nu pot ancheta persoane care, fiind invinuite de o anumita infractiune, fac parte din familia magistratului ori din cercul de prieteni al acestuia.

Tatal Danei Stana si al Corinei Cretu a fost un apropiat atat al sotiei generalului Dan Voinea, cat si al lui Ion Iliescu, prietenia dintre cei trei cimentandu-se inca din anul 1984 (anul in care Iliescu fusese numit director al Editurii Tehnice, editura la care Traian Cretu si-a publicat, pana in aprilie 1989, toate Tratatele de Fizica).

In anul 2004, Corina Cretu a inaugurat in judetul Salaj, la Napradea, o scoala generala, care poarta numele tatalui sau, iar la dezvelirea bustului lui Traian Cretu au fost prezenti Ion si Nina Iliescu si, nu in ultimul rand, Liliana si Dan Voinea.
"Solutia" NUP-ului din 1998 data intregului dosar 160/P/1997
Dan Voinea a fost ridicat la rangul de general de presedintele proaspat ales, Emil Constantinescu, la cererea sa, deoarece acesta a sustinut ca regulamentul militar nu permite anchetarea unor superiori in rang. Emil Constantinescu a ajuns presedinte asumandu-si public fenomenul Pietei Universitatii si angajandu-se ca vor fi solutionate "cu celeritate" Dosarele Revolutiei si Mineriadei. Cum s-a tinut de promisiune stim cu totii astazi.In decembrie 1998, procurorul militar Surdescu Gheorghe a propus solutia de Neincepere a Urmaririi Penale (N.U.P.), in data de 16.09.1998, decizie supervizata si aprobata de catre procurorul militar Dan Voinea, sef al Sectiei Militare din Parchetul General.In urma solicitarii de infirmare a solutiei, a numeroase proteste si mitinguri organizate de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, a presiunilor mediatice si ale opiniei publice, a nenumaratelor demonstratii (inclusiv audienta la Presedintele Romaniei Emil Constantinescu), solutia de Neincepere a Urmaririi Penale a fost infirmata si s-a redeschis dosarul in data de 14.10.1999, dupa un an de tergiversari.Dosarul 160/P/1997 a fost repartizat tot procurorului militar Dan Voinea si colonelului procuror militar Vasile Doana.
Procurorul militar Dan Voinea a impartit dosarul in 4 dosare si anume: dosarul 74/P/1998 ; 75/P/1998 ; 76/P/1998 ; 77/P/1998:1. Dosarul Penal 74/P/1998 privind uciderile prin impuscare ale victimelor: Lepadatu Mitrita, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghe, Drumea Dragos si a altor 18 raniti prin impuscare.

2. Dosarul Penal 75/P/1998 privind faptele unor persoane cu responsabilitati de stat, ce se presupune ca au dispus sau acceptat ca la solutiunile de restabilire a ordinii publice sa participe, alaturi de organele abilitate si unele categorii ale populatiei civile (in special mineri), desi legea si Constitutia nu permitea asemenea cooperari.

3. Dosarul Penal 76/P/1998 privind verificarea legalitatii statelor de plata intocmite la nivelul exploatarilor miniere din bazinul carbonifer Valea Jiului pe perioada cat minerii s-au aflat in Capitala.

4. Dosarul Penal 77/P/1998 privind sesizarea Asociatiei Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania, din care rezulta ca numarul victimelor ucise este mult mai mare decat cel comunicat oficial, respectiv 100 – 160 in loc de 6. 
Primul Rechizitoriu partial trimis pe instanta
De dosarul 74/P/1998 s-a ocupat in principal procurorul militar colonel Vasile Doana. Acest dosar a fost instrumentat si trimis in instanta in data de 18.05.2000. Au fost pusi sub acuzare pentru infractiune de instigare la savarsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav, numitii: general in rezerva, Chitac Mihai, fost ministru de interne; general in rezerva, Andruta Gheorghe, fost adjunct al ministrului de interne; colonel in rezerva Catalin Traian, fost sef al sectiei de paza si control acces in sediul Ministerului de Interne; colonel in rezerva, Costea Dumitru, fost comandant al Batalionului de Jandarmi Ploiesti; colonel in rezerva, Constantin Vasile, fost ofiter activ din cadrul Comandamentului Trupelor de Parasutisti; lt. col. Protopopescu Marian din cadrul U. M. 0209 Bucuresti; lt. col. Badiu Marian; mr. Patulea Cristinel si mr. Petcu Gabriel (toti trei din U.M. 0756 Ploiesti); precum si lt. Ferentz Marian din U.M. 0223 Bucuresti si plt. maj. Axinteoaiei Mircea-Romica din U.M. 0248 Bucuresti, care au ordonat si executat sa se traga cu armamentul din dotare si cu munitie de razboi asupra populatiei civile neinarmate.

In perioada 2000-2003, acest dosar s-a judecat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde judecatorii au hotarat retrimiterea dosarului la Parchetul General Sectia Militara pentru suplimentarea probelor. Procurorul Dan Voinea in mod intentionat a trimis la instanta un rechizitoriu prost intocmit desi existau probe decisive pentru inculparea vinovatilor. De mentionat ca procurorul militar generalul Dan Voinea nu a trecut printre invinuiti si persoana presedintelui Ion Iliescu.

S-a demonstrat astfel reaua credinta si implicarea in apararea infractorilor a procurorului Dan Voinea, aceeasi persoana care in anul 1998 a dat solutia de NUP - Neinceperea Urmaririi Penale in tot dosarul ,,Mineriadei iunie 1990".Dosarul a zacut ulterior in nelucrare la Parchetul Militar desi procurorul Levanovici Mircea avea sarcina de serviciu sa instrumenteze si solutioneze dosarele Mineriadei din iunie 1990.Al doilea NUP in dosarul 74/P/1998Urmarind exemplul generalului procuror militar Dan Voinea colonelul procuror militar Levanovici Mircea a propus Neinceperea Urmaririi Penale iar generalul Samoila Joarza, numit de Ion Iliescu in fruntea Parchetului Militar, imediat dupa venirea la putere a PSD a confirmat si supervizat solutia.La protestele Asociatiei Victimelor Mineriadei solutia de N.U.P. a fost infirmata si acest dosar a fost repartizat procurorului militar colonel Viorel Siserman la care s-a adaugat si generalul procuror militar Dan Voinea desi acesta din urma nu mai avea dreptul sa instrumenteze acest dosar, deoarece o mai facuse o data. Manevra juridica efectuata de generalul Voinea a constat in principal din schimbarea incadrarii inculpatilor din instigare la infractiunea de omor deosebit de grav la participatiune improprie, fapta deja prescrisa.In anul 2006, premergator intrarii Romaniei in UE, Monica Macovei, ministru al Justitiei, in scopul armonizarii Codului de Procedura Penala cu legislatia europeana, modifica paragraful referitor la compententa instantelor civile de a cerceta cazurile in care sunt cuprinsi civili si militari. Romania pierduse deja sase procese la CEDO tocmai datorita neconcordantei Codului de Procedura Penala cu normele juridice europene. Conform viziunii europene institutia Parchetului Militar este vetusta, de inspiratie sovietica si corespunde unei perioade revolute fiind condamnate general "arhaismele bolsevice ale instantelor militare". Practica europeana arata ca procurorii militari ancheteaza dosare ale civililor, numai in conditii de razboi sau in situatii exceptionale.Clasa politica si juristii din parlament au avut cunostiinta de practica CEDO in materie, dar prin Legea 356/2006 au permis continuarea proceselor in curs cu civili de catre magistratii militari. Se putea anticipa aparitia unor exceptii de neconstitutionalitate pe aceasta tema, iar fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, ar fi avut obligatia sa previna acest lucru.
"Cico" Dumitrescu - Amiralul KGB
In cursul anului 2007 prevederea introdusa de Monica Macovei in Codul de Procedura Penala va fi folosita in procese aflate pe rol si care implicau cadre militare si civili. Dosarul celebru al generalului SRI Ovidiu Soare care il implica si pe fostul consilier prezidential, contraamiralul "Cico" Dumitrescu - KGB, va fi unul dintre primele in care apararea va ridica exceptii de neconstitutionalitate – care vor fi admise.
Procurorul militar Dan Voinea a refuzat sa predea dosarul Sectiei Civile din Parchetul General nesocotind Decizia Curtii Constitutionale nr. 610 din data de 20.06.2007, prin care dosarele in care erau implicati civili si militari, in mod obligatoriu, trebuiau sa treaca la Sectia Civila.

L-a pus sub acuzare pe Ion Iliescu in momentul in care nu mai avea calitatea sa faca acest lucru, a disjuns dosarul 74/P/1998, a trimis partial Dosarul in care era implicat Ion Iliescu la sectia Civila si a trimis restul in instanta la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incalcand grav legile in vigoare, tergiversand cercetarea si punerea sub acuzare a vinovatilor. Instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a constatat ca Generalul procuror militar Dan Voinea nu avea voie sa instrumenteze acest caz, deoarece mai instrumentase o data acest Dosar.

Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania a facut plangere penala impotriva procurorului Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite Dosarul la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si pentru tergiversarea solutionarii dosarului.Dosarul cu Ion Iliescu a ajuns la Sectia Civila, unde solutia de punere sub invinuire a fost infirmata de catre Prim Procurorul Iacob Marius si Procurorul General Laura Codruta Kovesi, conform legilor in vigoare. La initiativa organizatiei victimelor Mineriadei Procurorul General s-a sesizat in privinta gravelor deficiente ale instrumentarii dosarului de catre procurorul militar Dan Voinea.

"Rechizitoriul" Procurorului General la adresa procurorului militar Dan VoineaProcurorul general al Romaniei Laura Coduta Kovesi a formulat un adevarat rechizitoriu la adresa generalului procuror militar Dan Voinea, cel care a investigat mineriada, respectiv pe Ion Iliescu, al carui dosar avea o grosime de doar zece centimetri, iar invinuitul nu a fost citat ori audiat niciodata in 17 ani."In momentul in care a fost declinat la procurorii civili, desi s-a sustinut ca au fost audiate foarte multe persoane, ca s-a lucrat foarte mult la acest dosar, de fapt acesta cand a venit arata cam asa: zece centimetri. Atat este dosarul care priveste aceasta cauza", a mai adaugat procurorul general.

Kovesi a scos la iveala faptul ca desi nu era investit pentru acest dosar, procurorul militar Dan Voinea i-a prezentat invinuitului, adica lui Ion Iliescu, o alta acuzatie decat cea pentru care a inceput urmarirea penala. Practic, a afirmat Procurorul General, urmarirea penala a inceput pentru o stare de fapt, iar invinuitului i-a fost prezentata o acuzare pentru care nu se incepuse o cercetare, ceea ce echivaleaza cu o incalcare grava a dreptului la aparare. "Daca intr-un dosar de asemenea anvergura se fac astfel de erori de procedura, consider ca este legitim sa ma intreb care este rigoarea abordarilor normelor procedurale in celelalte dosare instrumentate de Sectia Parchetelor Militare si de structurile sale teritoriale", a mai spus Kovesi.

"Urmarirea penala a fost inceputa de procurorul militar Dan Voinea, dupa ce Curtea Constitutionala decisese ca procurorii militari nu mai au competenta in cauzele cu civili, asadar acesta nu avea calitatea procesuala, nu era legal investit sa efectueze urmarire penala in cauza", a afirmat Laura Codruta Kovesi.

"Discutam despre aflarea adevarului, dar Ion Iliescu timp de peste 17 ani nu a fost audiat in acest dosar, nici in calitate de invinuit si nici in alta calitate. Este cazul sa spunem adevarul cu privire la activitatea Parchetului Militar. Kovesi a afirmat ca a fost neplacut surprinsa sa constate problemele de procedura din dosarul Mineriadei din iunie 1990 privindu-l pe Ion Iliescu, avand in vedere "experienta procurorului".

Laura Codruta Kovesi a aratat ca procurorul militar Dan Voinea era incompatibil sa solutioneze dosarul referitor la Ion Iliescu, avand in vedere ca el este acelasi procuror care a sesizat instanta cu privire la Mihai Chitac - fost ministru de Interne si a altor patru persoane, spunand ca dosarul comun a fost initial instrumentat de un alt procuror militar, iar generalul a pus deja o rezolutie fata de acuzati. Concret, spune Kovesi, Voinea s-a imixtionat in activitatea altui procuror.Procurorul general al Romaniei, Laura Condruta Kovesi, a aratat ca analizand dosarul de urmarire penala au fost constatate aspecte de nelegalitate. Concret, in 10 septembrie 2006, procurorul militar Dan Voinea a infirmat rezolutia din 14 octombrie 2005 a procurorului militar din subordinea sa considerand-o nelegala si netemeinica. "Prin ordonanta respectiva nu a fost insa desemnat procurorul care sa continue urmarirea penala in aceasta cauza. La dosarul aflat in prezent pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu exista un alt inscris din care sa rezulte ca a fost desemnat procurorul pentru urmarirea penala. In fapt, in lipsa unei rezolutii scrise a procurorului militar Dan Voinea, dupa infirmarea rezolutiei din 14 octombrie 2005, urmarirea penala a fost continuata de catre procurorul militar colonel Viorel Siserman, cel care a intocmit de altfel rechizitoriul lui Mihai Chitac, dar si ordonanta din 20 iulie 2007 prin care s-a dispus disjungerea si declinarea competentei de solutionare a cauzei cu privire la Ion Iliescu", se arata in rezolutia de infirmare a solutiei in cazul Iliescu.

Manevrele de musamalizare a dosarului Iliescu executate de generalul Voinea


Procurorul general al Romaniei a aratat ca masura inceperii urmaririi penale nu putea fi dispusa de catre procurorul militar Dan Voinea atata timp cat nu era investit cu efectuarea urmaririi penale in cauza, iar procuror de caz era alt magistrat, fiind astfel incalcate prevederile art. 64 alineatul 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara.

Mai mult, a mai adaugat Laura Codruta Kovesi, procurorul militar Dan Voinea era incompatibil sa mai efectueze vreun act de urmarire penala in dosarul 74/P/1998 atata timp cat instanta suprema restituise dosarul SPM. Potrivit art. 49, alineatul 4 din Codul de procedura penala, persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la refacerea acesteia cand refacerea este dispusa de instanta. Astfel generalul Voinea nu mai putea efectua completarea urmaririi penale si cu atat mai putin nu mai putea emite vreun act de urmarire penala.

Pe de alta parte, rezolutia de incepere a urmaririi penale nu indeplineste conditiile de fond si de forma prevazute de procedura penala. Rezolutia nu are mentionata ora cand a fost dispusa masura si nu a fost inregistrata in registrul special, asa cum prevedere art. 228 din Codul de procedura penala.

Desi rezolutia de incepere a urmaririi penale nu a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale imperative si procurorul militar Dan Voinea era incompatibil si nu era investit cu solutionarea dosarului, in data de 27 iunie 2007 acesta, impreuna cu procurorul militar Viorel Siserman, a procedat la prezentarea invinuirii aduse lui Ion Iliescu.

Ea a subliniat ca, avand in vedere importanta dosarului, se astepta la respectarea legii, cu atat mai mult cu cat procurorul militar Dan Voinea, la experienta pe care o are, stia ca instanta va decide restituirea dosarului daca erau constatate vicii de procedura in faza anterioara judecatii.

"Ma asteptam ca intr-un dosar de o asemenea importanta sa respectam legea, sa nu trimitem dosarul la instanta cu incalcarea normelor de procedura penala, pentru ca absolut tot ce se administreaza intr-un dosar dupa emiterea unui act nelegal este lovit de nulitate, si atunci instanta de judecata cu siguranta decide restituirea acestor dosare", a incheiat procurorul general.

Procurorul general al Romaniei Laura Codruta Kovesi a declarat ca raman valabile probele adunate si administrate pana acum de catre procurorul militar Dan Voinea in dosarul represiunii din iunie 1990 si ca anchetatorii civili care vor prelua ancheta nu pleaca de la zero.

Laura Codruta Kovesi a propus transferarea procurorilor care au instrumentat aceste dosare de la Sectia Parchetelor Militare la Sectia Civila, daca preocuparea fata de solutionarea dosarelor ii apasa atat de tare pe cat afirmau public, urmand ca diferentele de salarizare sa fie compensate ulterior. Dan Voinea a afirmat initial ca se va gandi la aceasta propunere pe care a declinat-o apoi public.Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a anuntat, in data de 7.12.2007 ca a infirmat solutia de punere sub urmarire penala a fostului presedinte Ion Iliescu in dosarul mineriadei din 1990. Aceasta solutie nu inseamna netrimitere in judecata sau neincepere a urmaririi penale, ori clasare, a precizat Kovesi.Deasemenea Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sa verifice activitatea intregii Sectii a Parchetelor Militare pe care generalul magistrat Dan Voinea a coordonat-o.Procurorul general a precizat ca a depus deja o plangere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru efectuarea unei anchete in acest sens. Kovesi a mai spus ca procurorii care au tinut dosarele atatia ani, fara a le solutiona, facand referire directa la Voinea, vor trebui sa raspunda intr-un fel sau altul, precizand insa ca acest lucru numai CSM ar putea sa il decida.

Procurorul General al Romaniei, Laura Condruta Kovesi, a anuntat ca in cazul lui Ion Iliescu cercetarile vor fi continuate de catre Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica.Ulterior, Ion Iliescu a semnat cu manuta sa prima declaratie in fata procurorilor civili. Acest lucru pe care nu s-a intamplat vreme de 18 ani, cu toate ca procurorul militar Dan Voinea a sustinut oficial si in fata presei, in repetate randuri, ca i-ar fi luat acestuia declaratii in calitate de invinuit.

Procurorul militar Dan Voinea a refuzat sa dea curs Hotararii nr. 610 din data de 20.06.2007 emisa de catre Curtea Constitutionala, prin care se prevedea trecerea dosarelor la Sectia Civila. Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania a facut aproape zece plangeri penale si cerereri de recuzare impotriva procurorului militar Dan Voinea. Acesta din urma a emis o hotarare de disjungere cu nr. 75/P/1998 din 19.12.2007 a Dosarului, prin care doar o parte din acest dosar a fost trimis la Sectia Civila, cea mai mare parte a Dosarului ramanand tot in custodia sa.Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania a facut plangere impotriva acestei solutii de disjungere nr. 75/P/1998 din 19.12.2007 adresata Procurorului Sef Sectia Militara a Parchetului General, colonel magistrat Ion Vasilache. Acesta admite plangerea formulata si pe cale de consecinta dispune desfiintarea rezolutiei de disjungere a acestei solutii, trimitand intregul material de urmarire penala administrata in dosarul nr. 75/P/1998, la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Procurorul militar Dan Voinea refuza in mod ilegal sa dea curs hotararii acestei Rezolutii din 27.02.2008, semnate de Procurorul Sef Colonel Magistrat Ion Vasilache.Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania a facut din nou plangere penala impotriva procurorului militar Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite dosarul la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru tergiversarea solutionarii dosarului si pentru favorizarea infractorilor, precum: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Magureanu, Miron Cozma, etc.In mai 2008, Procurorul Sef al Sectiei Militare, colonel magistrat Ion Vasilache ne-a comunicat decizia scrisa prin care procurorul Dan Voinea s-a hotarat sa predea intregul dosar 75/P/1997 la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dosar 222/P/2007.Pana in prezent dosarul nu a fost predat in intregime, Dan Voinea retinand probe, casete video etc., si predand doar copiile dosarului in loc de originale. O alta incercare de viciere a dosarului.Incercarea de obtinere a nulitatii absolute a dosarului lui Ion Iliescu Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania a mai facut inca o plangere penala impotriva procurorului militar Dan Voinea, pentru nerespectarea deciziei de a trimite dosarul la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si pentru tergiversarea solutionarii dosarului.Mai mult Asociatia a aratat in plangerea penala ca in Rechizitoriul procurorului militar Dan Voinea sunt total compromise intentiile aparent asumate initial.

Astfel:
- s-a disjuns cauza cu privire la unii participanti (din care unii cu o decisiva, esentiala contributie la savarsirea unor infractiuni grave);
- nu s-a lamurit nici situatia victimelor, nici participarea "persoanelor cu functie de decizie", "nici activitatea represiva";
- s-a adoptat o solutie nelegala fata de infractiunile prescrise, etc.

Decizia Curtii Constitutionale 610/20.06.2007 este legala si ajuta la deblocarea cercetarii dosarelor represiunii din iunie 1990.

Prin trecerea dosarelor de la Parchetul Militar la sectia Civila procurorul militar Dan Voinea, cel care a refuzat mai bine de un an respectarea unei decizii a Curtii Constitutionale care impunea aplicarea normelor europene, nu ii mai poate salva – prin musamalizarea dosarului - pe criminalii Ion Iliescu, Petre Roman, etc.

Ion Iliescu a dat prima declaratie olografa in legatura cu represiunea din iunie 1990 in decembrie 2007 doar dupa ce frantura de dosar a ajuns la sectia de urmarire penala si criminalistica.

Nu avem motive sa avem o mai mare incredere in procurorii civili dar Decizia Curtii Constitutionale a blocat o forma de tergiversare a rezolvarii dosarului.

Dupa cum a aratat chiar seful Parchetului Militar, Ion Vasilache, instrumentarea (voit) defectuoasa a Dosarului realizata de catre procurorul militar Dan Voinea ar fi dus la nulitatea absoluta a materialului de urmarire penala.

Asociatia noastra a inaintat plangere impotriva rezolutiei de disjungere nr. 75/P/1998 din 19.12.2007, criticand-o pe motiv de indivizibilitate a cauzei. Plangerea a fost considerata intemeiata de Parchet si a fost admisa invocandu-se prevederile art. 45 alin.1 rap. la alin. 1 si 2 C.p.p. cat si Decizia Curtii Constitutionale cu privire la competenta solutionarii cauzei.Fraza cheie care incheie Rezolutia din 27.02.2008 a Sefului Parchetului Militar este urmatoarea: „De altfel, conform prevederilor art. 210 alin. 1 C.p.p organul de urmarire penala este dator mai intai sa-si verifice competenta, iar potrivit art. 197 alin. 2 C.p.p. incalcarea dispozitiilor relative la competenta atrage nulitatea absoluta.

"Actiunea lui Dan Voinea este o forma grava de coruptie a Justitiei romane, direct implicata in salvarea lui Ion Iliescu si a acolitilor sai de raspunderea penala in cazul Mineriadei din 1990.

Dan Voinea si "seniorii" Aliantei Civice si ai lui Constantinescu

Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit, pe 23 octombrie 2008, cu majoritate de voturi, raportul de control la Sectia Parchetelor Militare, verificarile fiind cerute de procurorul general. Fostul adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, a fost cercetat disciplinar dupa ce inspectorii CSM au constatat se face vinovat de exercitarea functiei cu rea-credinta.

Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, i-a trimis, pe 27 octombrie 2008, ministrului justitiei, Catalin Predoiu, cererea de revocare a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, cel care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si Mineriadei.Presedintele Traian Basescu a semnat, decretul de eliberarea din functie a procurorului militar Dan Voinea, dupa ce, pe 1 aprilie, Curtea de Apel Bucuresti a respins actiunea prin care acesta cerea instantei suspendarea deciziei CSM de a da aviz pentru revocarea sa din functie.

Anterior Asociatia Victimelor Mineriadelor a adresat un Memoriu sefului statului, "in vederea consolidarii deciziei Dvs. de semnare a revocarii procurorului militar, generalul Dan Voinea.

Victimele Represiunii lui Ion Iliescu au cerut: "sa ne sustineti solicitarile cu privire la indepartarea generalului Voinea din Justitie, dar si din randurile Armatei, institutii pe care le-a dezonorat prin prestatia sa pe parcursul ultimelor doua decenii. Reiteram pe aceasta cale continutul altor materiale si memorii adresate atat Presedintiei cat si Ministerului Justititie, Parchetului General, mass-media cu privire la manevrele executate de acolitul lui Ion Iliescu, generalul Voinea, cel care a fost principalul vinovat de tergiversarea, cu rea credinta dovedita, a Dosarului Mineriadei, in scopul exonerarii criminalului Ion Iliescu, vinovatul cheie al Represiunii din 1990".

Presedintia semnase, in data de 19 martie, un decret prin care Voinea a fost trecut in rezerva, dupa ce, anterior, il revocase din functia de procuror-sef adjunct al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Demersul sefului statului a venit dupa ce, pe 12 martie, Sectia pentru procurori a CSM si-a dat avizul pentru revocarea lui Voinea.

Procurorii din cadrul CSM nu au admis cererea generalului Dan Voinea, care a cerut audierea ca martori a lui Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice si a lui Teodor Maries, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989.

Dan Voinea a contestat la CSM avizul de revocare, instanta respingand contestatia pe 1 aprilie. Voinea a mai declarat ca a aflat de la o grefiera ca actualul sef al Parchetelor Militare, Ion Vasilache a admis o plangere a lui Viorel Ene, presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor, prin care se dispunea declinarea intregului dosar catre procurorii civili. Avocatul care l-a aparat, fara succes, pe Dan Voinea a fost acelasi Antonie Popescu, fost consilier prezidential al lui Emil Constantinescu, candidat sustinut de acolitul lui Voinea, Maries pentru a ocupa un post in CSM "din partea societatii civile". Intamplator sau nu sotia sa lucreaza la MAE o institutie "civila" doar pentru naivii intre doua varste.

Maries – impostor si diversionist

Doru Maries, cocotat la sefia asociatiei 21 decembrei 1989 cu sprijinul deschis al generalului Voinea, a fost liderul unei fantomatice organizatii - Alianta Poporului -, in timpul desfasurarii manifestatiei din Piata Universitatii, din 1990, care promova constant un mesaj al confruntarii violente. Considerat un provocator aflat in slujba Politiei si al organelor FSN, Teodor Maries a fost izolat de catre studenti, fondatorii Pietei Universitatii. Organizatorii Pietei Universitatii l-au suspectat de la bun inceput pe Maries si gruparea sa ca are misiuni diversioniste. Un fost sef al UM 0215, colonelul Florin Calapod a avut o misiune cheie in aceea perioada. Rolul brigazii sale a fost compromiterea mesajului Pietei Universitatii – nonviolent si pasnic, prin instaurarea unui spirit autarhic si anarhic si prin initierea unor actiuni provocatoare de catre organizatii infiltrate de securistii sai. Maries a fost instrumentul principal al acestui proiect malefic, care avea ca scop justificarea interventiei in forta impotriva manifestantilor Pietei Universitatii.

Cu trei ore inainte de reprimarea cu mana armata a studentilor de la Universitate si Arhitectura, in noaptea de 12 spre 13 iunie 1990, organizatia lui Teodor Maries si-a strans pe sest catrafusele si s-a pus la adapost. Acesta a mai reaparut in zona Televiziunii Romane in jurul orelor 18, intrand in sediul institutiei cu un grup violent. Maries a disparut o lunga perioada de timp din atentia publica, ulterior reaparand, fraudulos, peste 15 ani, in fruntea unei organizatii – 21 Decembrie 1989 – cu care nu a avut nimic de-a face vreme de peste un deceniu si jumatate si promovand fatis o grupare creata din galeristi de stadion.

Agresiunea simbolica se converteste in agresiune directa

Grupusculul asa zisilor "noi golani" ai lui Maries s-au facut remarcati prin actiuni camuflate, clasic, sub masca "anti-comunismului" si "romanismului", imprastind tricouri, afise si fluturasi cu o pseudo-harta a Romaniei mari, din care lipseste tocmai… Basarabia istorica, respectiv tinuturile aflate la ucrainieni.Harta respectiva a fost si este promovata asiduu, inclusiv de pretinse agentii de presa ale "romanilor de pretutindeni", de catre un grup de gainari de stadioane stipendiat prin intermediari de aceeasi sponsori ca si RGN Press: ICR si GDS. Ignorata de autoritatile responsabile, campania ucraineana a hartii ciuntite a ajuns, treptat, sa inlocuiasca pe internet adevarata harta a Romaniei Mari, folosindu-se murdar de sloganul "Basarabia, pamant romanesc" pentru a delimita doar Republica Moldova. Falsul a fost incurajat, din nefericire, si de multi naivi, ca sa nu le spunem prosti de-a dreptul.Gruparea ultrasilor de pe stadion, convertita falsificator sub o titulatura a imposturii nu este decat inca o grupare de confiscare si maculare a idealurilor si repelor romanesti, asemenea actualei conduceri dubioase a organizatiei "21 decembrie" si a kominternistilor de la Grupul pentru Dialog Social, gruparea care este cea mai ferventa sustinatoare a ipochimenilor lui Teodor Maries.

Semnificativ, nu in ultimul rand, este de observat faptul ca Ghita Simion - asa zisul lider al gruparii "noilor kkti" - este prezentat de Sorin Iliesiu, un sectant al gruparii Tismaneanu, drept masterand al cursului de "istoria comunismului" desigur istoria re-scrisa in traditie rolleriana de Volodea Tismenenky. Haulitor pe stadioane, liderul de galerie s-a ilustrat prin agresarea cu violenta, imediat dupa comemorarea victimelor Mineriadei, a unui basarabean care a fost invitat sa vorbeasca la miting, pe motiv ca poarta pe tricou o harta a Romaniei Mari, cea autentica, care este si sigla Campaniei Pro Cetatenie Romana pentru bucovinenii si basarabenii aflati inca sub bocancul rusesc.

Agresiunea simbolica – ciuntirea Basarabiei istorice din harta Romaniei - se converteste, iata, in agresiune directa la adresa basarabenilor.

In ce ne priveste, ca vechi golani ce ne aflam, nu punem baza in Politie, ci pe fortele noastre, pentru a pune la punct si a lamuri cine sunt si ai cui sunt membrii acestei grupari de stadion care isi permite sa sara la bataie impotriva studentilor basarabeni, cu curajul haitei ("liderul" agresor era insotit de zece ultrasi din galerie). Tine insa deja si de resortul altor institutii aflarea motivelor pentru care harta istorica a Romaniei a devenit obiect de persecutie si al atacurilor de intimidare la adresa basarabenilor aflati la studii in tara lor, fie ea mare sau mica, deocamdata.

Nu credem ca Romania este chiar atat de mica incat sa nu poata sa puna capat, la noi acasa, provocarilor unor agenti ce servesc cu evidenta interese ale unor "arhitecti" si "desenatori" implicati in demolarea hartilor simbolice ale poporului roman si falsificarea constiintei istorice a generatiilor de astazi ale Romaniei.

miercuri, 3 iunie 2009

Asociatia Victimelor Mineriadelor va invita sa semnati pentru arestarea lui Ion Iliescu la Crucea din “zona libera de neocomunism a Romaniei”


Asociatia Victimelor Mineriadelor va invita sa semnati pentru arestarea lui Ion Iliescu la Crucea din “zona libera de neocomunism a Romaniei” si la http://www.petitiononline.com/Iliescu/

Asociatia Victimelor Mineriadelor, sprijinita de organizatiile Civic Net – Piata Universitatii, continua lupta pentru dreptate prin strangerea de semnaturi pentru arestarea responsabilului principal al crimele din iunie 1990 Ion Iliescu. Incepand de astazi si pana in data de 13 iunie 2009 vom strange semnaturi in Piata Universitatii – la Crucea victimelor mineriadelor din fata Teatrului National - intre orele 10.00-19.00.Toate semnaturile vor fi inmanate Procurorului General al Romaniei - Laura Codruta Kovesi careia i-am adresat si o Petitie Online in care ii cerem sa dispuna Parchetului punerea sub acuzare si arestarea infractorului Ion Iliescu, principalul vinovat al represiunii salbatice asupra studentilor anticomunisti, cunoscuta generic sub numele de Mineriada din 13-15 iunie '90.Mineriada din iunie 1990 a produs zeci de morti, dintre care doar sase au fost identificati si recunoscuti. S-au inregistrat oficial, in spitalele Bucurestiului, 746 de raniti. Au fost retinuti si arestati abuziv 1024 de cetateni ai Capitalei. Au fost calcati in picioare de catre hoardele de mineri si activisti ai FSN mii de bucuresteni "barbosi", studenti, intelectuali. S-au tras nu mai putin de 1466 cartuse de razboi de catre militarii din Reg. 60 Buzau. Organele de politie, si minerii condusi de fesenisti si de securistii lui Ion Iliescu au devastat Universitatea si Arhitectura, sediile partidelor istorice si ale ziarelor independent. Manifestatia pasnica organizata de studenti in Piata Universitatii la care au participat zilnic, timp de aproape doua luni, cateva zeci de mii de bucuresteni, a fost reprimata brutal de Ion Iliescu, cel care a ordonat lichidarea "bandelor de legionari care tulbura ordinea democratica".Gruparea comunista adusa de Ion Iliescu la putere si formata din personaje aflate in relatii stranse cu serviciile moscovite - generalul Nicolae Militaru, Vasile Ionel, Silviu Brucan -, sau descendenti ai unor cadre NKVD, cum ar fi prim-ministrul Petre Roman - au utilizat forta violenta si au cerut Armatei uzul de arma impotriva tinerilor care cereau debarasarea comunistilor si kaghebistilor din functiile de conducere a Statului. Un Raport complex despre Dosarul Mineriadei, care cuprinde o sinteza de 18 pagini asupra crimelor din iunie 1990, a fost inmanat Presedintiei Romaniei, de catre reprezentantul organizatiei victimelor - Viorel Ene, in urma cu un an. (Memoriul poate fi descarcat de la adresele
http://www.avmr.ro/, http://www.mineriada.org/ sau http://www.ziua.net/news.php?data=2008-07-26&id=9973) Acest Dosar cheie al Justitiei romanesti a fost tergiversat, musamalizat si mistificat vreme de aproape doua decenii, in mare parte prin grija personala a generalului Dan Voinea, complice al lui Ion Iliescu inca din decembrie 1989. Acest controversat episod al Justitiei romanesti arunca si azi o pata rusinoasa asupra credibilitatii Romaniei ca stat de drept. Stim ca, desi Dosarul este finalizat, procurorii se sfiesc sa-l puna sub acuzare pe principalul responsabil al represiunii sangeroase din iunie 1990 - Ion Iliescu si pe primul ministru FSN Petre Roman. Ne temem ca increngaturile securistice si astazi sugruma Justitia romana in defavoarea dreptatii atat de mult asteptata.Singura speranta a victimelor mineriadelor si a luptatorilor pentru dreptate ramane presa independent. Fiti alaturi de noi si semnati sau mediatizati aceasta "Petitie pentru arestarea lui Ion Iliescu" adresata procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, in vederea urgentarii inaintarii catre instanta a Dosarului Iliescu, aflata la adresa http://www.petitiononline.com/Iliescu/.

Ion Iliescu merita o dreapta judecata, in spiritul adevarului. Sa-l ajutam sa nu rateze aceasta sansa.

In numele victimelor,Viorel Ene
Presedinte AVMR
2 iunie 2009

http://www.avmr.ro/
http://www.mineriada.org/

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)