duminică, 25 ianuarie 2009

Fasificarea istoriei. Alegerile din noiembrie 1946 descrise în presa comunistă cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la desfăşurarea acestora


1981, la 35 de ani de la alegerile din 1946, presa comunistă relata:

NOIEMBRIE 1946 – PRIMELE ALEGERI DEMOCRATICE

Se împlinesc 35 de ani de la primele alegeri cu ade­vărat democratice din ţara noastră. Rememorînd şi făcînd apel la documentele vremii ajungem la concluzia că victoria în alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946 a fost obţinută în condiţiile unor înverşunate bătălii de clasă, că ea a evidenţiat – odată în plus – capacitatea poli­tică şi organizatorică a P.CR., de a închega alianţe trainice cu forţele social-politice democratice, interesate în pro­gresul social şi istoric al patriei.

Piatră de hotar în istoria patriei noastre, august birui­tor a marcat începutul revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă. În contextul primei etape a acestei revoluţii, pe baza tacticii şi strategiei ela­borate de P.C.R., problema puterii politice – problemă fundamentală a oricărei revoluţii sociale – a fost rezolva­tă în favoarea maselor largi populare prin instaurarea la 6 martie 1945 a guvernului democrat-popular, în frunte cu eminentul om de stat şi militant progresist dr. Petru Groza. Eveniment de referinţă, actul de la 6 martie 1945 „a mar­cat instaurarea puterii revoluţionar-democratice a muncito­rilor şi ţăranilor, după cum arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a deschis calea unor transformări social-politice profunde în societatea românească“.

Aceste transformări vizau, după cum era şi firesc, şi crearea unui instrument politic reprezentativ, respectiv a unui parlament democratic, lată de ce Conferinţa Naţională a P.CR. din octombrie 1945 a pus în faţa partidului, a celorlalte forţe democrati­ce, necesitatea pregătirii şi a organizării alegerilor parlamentare.

În vederea reuşitei depline în alegerile parlamentare, P.CR. a iniţiat şi organizat în vara anului 1946 un larg sistem de alianţe politice în formula Blocului Partidelor Democratice, alcătuit din P.CR., P.S.D., P.N.P., P.N.T. (An
ton Alexandrescu), P.N.L. (Gheorghe Tătărăscu), Frontul Plugarilor, Federaţia Democratică a femeilor, Sindicatele Unite. La scurt timp, la Platforma Program a B.P.D. a ade­rat şi Uniunea Populară Maghiară. în condiţiile date, B.P.D. era „o creaţie a luptei partidului nostru de a unifica toate forţele democratice“. (Arhiva Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., fondul nr. 1, dosarul nr. 2, fila 172).

Se cuvine consemnat aici faptul că, în cadrul campaniei electorale, Comitetul Regional Banat al P.CR. şi-a adus un aport de mare însemnătate la reuşita ei „prin trimiterea sutelor de echipe la sate, prin uriaşele mitinguri ce Ie-a făcut în centrele de judeţe şi de plăşi“. (Ibid) La baza întregii campanii electorale se afla Platforma-Program a B.P.D. şi noua lege electorală care asigura pentru primo dată la noi dreptul de vot femeilor, militarilor şi funcţiona­rilor publici. Odată prelucrate şi însuşite de activul de par­tid, „au fost trimise sute de echipe culturale şi de îndru­mători la sate, care au prelucrat şi au discutat cu săteni Platforma-Program. Cel mai mare număr de asemenea echipe au fost trimise în judeţele Timiş şi Arad. Peste tot unde au mers echipele noastre, se arăta în raportul pe luna iulie 1946 a Comitetului Regional Banat al P.CR., au fost bine primite de ţărani“. (Ibidem, fila 156).

Masele largi populare din Banat, fără deosebire de naţionalitate, întocmai celor din întreaga ţară, treceau prin-tr-un adevărat proces de educare politică, manifestindu-şi adeziunea faţă de Platforma-Program a B.P.D. în care, în­tre altele, se arăta că partidele democratice care au alcă­tuit guvernul dr. Petru Groza „au instaurat un regim cu adevărat democratic, au înfăptuit reforma agrară (. . .). Da­torită încrederii de care s-a bucurat înăuntrul şi în afara ţării, guvenul a readus Ardealul de nord, a acordat un re­gim de reală libertate şi egalitate culturală şi politică na­ţionalităţilor conlocuitoare, a creat legături de strinsă prie­tenie şi colaborare economică cu Uniunea Sovietică şi ţă­rile vecine, a reluat legăturile diplomatice cu Marea Britanie şi Statele Unite ale Americil, pregătind astfel condiţiile unei colaborări şi în domeniul economic“.

Alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946, s-au transformat într-o mare victorie politică a forţelor revolu-ţionar-democatice. Peste 76% din alegători şi-au dat votul lor candidaţilot B.P.D., pentru democraţie şi progres, în timp ce forţele reacţionare au primit o lovitură zdrobitoare („Scinteia“, nr. 685 din 23 noiembrie 1946).

„Victoria obţinută în alegerile din 1944 – se arată în Programul P.C.R. – constituie cea mai elocventă expresie a adeziunii maselor largi populare la politica de transforma­re democratică, revoluţionară a ţării, promovată de partid“.(Programul P.C.R. ..., p. 54). Poporul a votat pentru liber­tate, democraţie, pentru independenţă şi suveranitate depli­nă, pentru pace şi progres.

Traian BUNESCU, Noiembrie 1946 – primele alegeri democratice, ziarul Orizont, săptămînal politic-social şi literar-artistic editat de USR, nr. 46, 20 noiembrie 1981


Accesaţi şi:

Niciun comentariu:

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)