vineri, 9 ianuarie 2009

Memorialul Ipoteşti: Zilele Eminescu, ianuarie 2009

Omagiu lui Eminescu... atât cât putem...

Vă prezint programul manifestărilor dedicate Zilelor Eminescu aşa cum este redat pe site-ul
http://cimec.wordpress.com/2009/01/09/memorialul-ipotesti-zilele-eminescu-ianuarie-2009/ , sub sloganul Patrimoniul cultural - evenimente recomandate de CIMEC – Institutul de Memorie Culturală.

Rămâne să decideţi singuri cât de memorabile sunt şi cât de mare se arată a fi legătura valorică şi ideatică între cei care susţin aceste acţiuni şi Poetul Mihai Eminescu. (Fără să mai accentuez ilaritatea enunţului „traduceri eminesciene realizate de Nicolas Blithikiotis“, întreb din limba română în limba ...? aş putea bănui, corect sau nu, că ar fi vorba de o traducere în limba franceză, dacă ar fi să iau de bună ţara de origine – Franţa – indicată între paranteze. Întreaga prezentare continuă în acest stil confuz. Aşadar, Eminescu omagiat atât cât putem... )


Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” organizează în data de 15.01.2009 a XLII-a ediţie a Zilelor Eminescu.


Programul manifestărilor va începe la ora 10.00 cu o slujbă religioasă oficiată la Biserica satului Ipoteşti.

La ora 10.30 în Amfiteatrul „Laurenţiu Ulici” din cadrul Bibliotecii Naţionale de Poezie manifestările dedicate Zilelor Eminescu vor continua cu trei lansări de carte:

– traduceri eminesciene realizate de Nicolas Blithikiotis (Franţa)

– Rodica Marian şi Felicia Şerban – Dicţionarul Luceafărului eminescian (ediţie definitivă), Editura Fundaţia Culturală Ideea Europeană, 2007. Prezintă Pompiliu Crăciunescu, conf. univ. dr. la Universitatea de Vest Timişoara.

– Nichita Danilov – Locomotiva Noimann (volum de proză), Editura Polirom, Iaşi, 2008. Prezintă poetul Lucian Alecsa. La ora 11.30 în acelaşi Amfiteatru se va putea viziona filmul documentar Eminescu, Veronica, Creangă ( 1915), film realizat de Octav Minar (compania Pathe, Bucureşti, fotograf Svoboda). Prezentarea va fi făcută de dr. Valentin Coşereanu, director al Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu“.

La ora 12.00 actriţa Cătălina Mustaţă va susţine un minirecital din creaţia eminesciană

Participanţii la manifestări vor putea urmări la ora 12.30 un recital Maria Răducanu (voce), Rodica Gondiu (esraj) şi Laurenţiu Gondiu (chitară)

La ora 13.30 invitaţii prezenţi la manifestări vor urmări un program folcloric susţinut de Ansamblul Poieniţa, ansamblu din care fac parte copii ai Şcolii Poiana Voronei, sub îndrumarea institutorului Sergiu Dascălu.

Programul manifestărilor dedicate Zilelor Eminescu – ianuarie 2009 se va încheia cu vizitarea expoziţiei etnografice Vremea colindelor , expoziţie realizată de Memorialul Ipoteşti în colaborare cu Muzeul Judeţean Botoşani – secţia etnografie şi prezentată de muzeograf Steliana Băltuţă.

Partenerii media ai acestei manifestări sunt: Jurnalul de Botoşani, Evenimentul de Botoşani, Actualitatea Botoşăneană, TeleM Botoşani.

Pentru relaţii suplimentare vă rugăm să sunaţi la 0231/517602.
Responsabili proiect cultural: Oneaga Constantin. Mihaela Aniţului, Florescu Ana.

Întocmit, Zăhărescu Gianina, Muzeograf relaţii publice
PS

Analizând acest comunicat mi-a venit ideea să accesez şi sumarul manifestărilor Zilelor Eminescu ediţia 2008. Am constat, la o primă analiză, că şi în anul 2008 a avut loc o lansare de carte având acelaşi traducător [„lansarea volumului Eminescu - Poezii ediţie bilingvă - traducător Nicolas Blithikiotis (Franţa), sursa: http://cimec.wordpress.com/2008/06/10/ipotesti-zilele-eminescu-14-iunie-2008/ ]. Întrucât această nouă informaţie nu face altceva decât să îmi sporească până la un grad alarmant starea de confuzie revin cu alte întrebări: o fi aceeaşi carte a cărei lansare o fi devenit o constantă a acestor manifestări? o fi o alta?...

Niciun comentariu:

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)