sâmbătă, 21 noiembrie 2009

M. Raportul SRI şi declaraţia unui procuror DIICOT: M. DINESCU - trafic de influenţă, luare de mită, furt din arhivele CNSAS...!


Raportul SRI şi declaraţia unui procuror DIICOT:
>>>>>> M. Dinescu - trafic de influenţă, luare de mită, furt din arhivele CNSAS...!


SRI rupe tăcerea şi confirmă ceea ce curajosul procuror DIICOT - Structura Centrală, Constantin Gherţa, a dezvăluit deja Expresului de Sud: o întreagă reţea de procurori şi ziarişti corupţi, plus afacerişti arabi, la cererea lui Mircea Dinescu, l-au favorizat pe infractorul Ştefan Rădulescu, principalul sponsor al poetului măscărici.

De asemenea, raportul Serviciului Român de Informaţii relevă faptul că „din analiza informativ-operativă efectuată la CNSAS rezultă că Dinescu Mircea a subtilizat dosarul de securist al lui Crin Antonescu nr. 2456sca/ DSS 01429 din instituţie, vânzându-i-l acestuia, prin intermediul lui SOV cu suma de 1,7 milioane de euro”. În raport, Dinescu este acuzat şi de trafic de influenţă în favoarea lui Klaus Johannis, de asociere în infracţiuni economice cu Arin Stănescu alias Alie Shalev, şi este suspectat şi de complicitate la crimă.

”DIN DATELE PE CARE LE DEŢINEM REZULTĂ CĂ MIRCEA DINESCU A OBŢINUT, până în prezent, de la Ştefan Rădulescu (pentru care a intervenit, prin trafic de inluenţă, pentru a fi scăpat de puşcărie – n.r.), peste 4 miliarde de lei, bani gheaţă, precum şi alte foloase materiale, ca mobilă, autoturisme (un BMW ultimul tip, un microbuz) etc”. Aşa începe raportul incendiar al SRI referitor la Mircea Dinescu. Bugetul Statului a fost păgubit de Ştefan Rădulescu cu zeci de mii de miliarde şi, cu toate că au fost nenumărate semnalări în acest sens, de la Serviciile Secrete româneşti, nici un organ nu s-a sesizat. După punerea sa în libertate, infractorul Ştefan Rădulescu a adus alte mari prejudicii la bugetul Statului, depăşindu-le cu mult pe cele făcute înainte de arestare.

Sesizările au curs permanent către Ministerul Finanţelor, Garda Financiară, AVAS, ANAF, Administraţia Financiară a Sectorului 6, dar nimeni nu a luat atitudine. Ba, mai mult, i s-a lăsat mână liberă să vândă active aflate sub sechestru! Când şi cum vor fi recuperate pagubele produse bugetului de Stat? Poate ne răspunde Mircea Dinescu…


„LA RUGĂMINTEA LUI MIRCEA DINESCU, ARIN STĂNESCU ALIE SHALEV (asasinul sistemului bancar românesc – n.r.) i-a acordat lui Ştefan Rădulescu ,,consultanţă” şi l-a instruit cum să acţioneze în derularea activităţilor infracţionale, după punerea acestuia în libertate. În urma percheziţiilor efectuate de organele de cercetare penală, au fost reţinute (dintr-unul din birourile lui Ştefan Rădulescu) înscrisuri din care rezultă că acesta are legături cu Mircea Dinescu, Arin Stănescu, Flavius Baiaş, Ion Ghinea şi cadre din Secţiile 21 şi 22 Poliţie Bucureşti, precum şi cu unii ofiţeri din UM 0962 Bucureşti” se arată în raport.

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII A ÎNAINTAT MAI MULTE INFORMĂRI, din conţinutul cărora rezultă că ”gruparea mafiotă creată în jurul lui Mircea Dinescu şi Ştefan Rădulescu desfăşoară activităţi ce reprezintă atentate la siguranţa naţională, deoarece au conexiuni cu grupări de crimă organizată din lumea arabă”. Se menţionează că ”faptele penale săvârşite de aceştia subminează economia naţională”.


MAJORITATEA SOCIETĂŢILOR PRĂDUITE DE RĂDULESCU AU FOST APOI – conform raportului SRI - „vândute ilegal unor cetăţeni arabi cu care Dinescu are strânse legături: SC Mobins SA a fost acaparată de Hassan Awdi, patronul Rodipet; sediul SC SOMACO din Bucureşti a încăput pe mâna lui Abdul Wahed Nor Ideen, apărătorul lui Omar Hayssam, operaţiune prin care s-a spălat suma de 1,6 milioane de dolari. Fapta a fost muşamalizată de şeful DIICOT din acea vreme, procurorul George Muscalu, un alt apropiat al lui Mircea Dinescu, des invitat la agapele bahice şi sexuale de la Cetate, la reşedinţa lui Dinescu. Oficiul pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor a întreprins verificări in acest sens, dosarele intocmite fiind plimbate de la IGP la Parchet şi invers”.

SESIZĂRILE ÎNAINTATE DE SRI CĂTRE ILIE BOTOŞ au ajuns, aşa cum atenţiona şi procurorul Gherţa, la adjunctul acestuia, Marcel Sâmpetru, care, prin natura atribuţiunilor de serviciu, s-a ocupat direct de cazul Rădulescu-Dinescu. Toate aceste sesizări, care semnalau fapte deosebit de grave, au rămas “uitate” prin sertarele Parchetului General. Tot raportul SRI spune şi că „Procurorul George Muscalu este prieten cu Mihai Bogasiu, cel care l-a introdus şi pe Mircea Dinescu in mafia arabă. Bogasiu a fost coleg de studii cu judecătoarea Mădălina Muscalu. Protecţia cea mai mare pe care a primit-o cuplul Dinescu-Rădulescu vine de la DNA, respectiv de la adjunctul lui Daniel Morar, procurorul Zarie, procurorul Irinel Păun (prieten bun cu Ştefan Rădulescu). Procurorul Constantin Balcan a primit ordin de la superiorii săi să le întocmească dosare penale tuturor celor care au luat atitudine faţă de fărădelegile săvârşite de Dinescu şi Rădulescu şi se află în procese cu acesta.

Din anturajul lui Mircea Dinescu mai fac parte procurorul Drăghici, fost şef al Secţiei a II-a din DNA şi Marian Didu, finul lui Muscalu. Din acest motiv, Rădulescu cere să-i fie transferate dosarele la DNA. O persoană din anturajul lui Marian Didu a afirmat că George Muscalu, Mircea Dinescu şi Ilie Botoş deţin, în permanenţă, o cameră în Hotelul Palace din Sinaia, pentru unele petreceri şi întâlniri amoroase. Consumaţiile sunt achitate de Mircea Dinescu”.

”ÎN VARA ANULUI 2005, A MURIT, ÎN CONDIŢII SUSPECTE, AVOCATA LILI MERTICARU, care a avut unele afaceri cu Mircea Dinescu. Aceasta a fost găsită fără suflare in apartamentul său, situat în Calea Moşilor, în spatele PIZZA HUT. Directorul Transparency Internaţional (Agenţia Română pentru Transparenţă), Victor Alistar, a afirmat faţă de unii apropiaţi ai săi că George Muscalu şi Mircea Dinescu sunt vinovaţi de moartea mai multor persoane, printre care se numără avocata Lili Merticaru, şi chiar un procuror, fără a-l nominaliza (este vorba despre procurorul Cristian Panait – nota redacţiei). Ştefan Rădulescu şi Mircea Dinescu au strânse legături şi cu cel care a fost şeful de Cabinet al ex-premierului Călin Popescu-Tăriceanu, Aleodor Frâncu” – se mai spune în raport.

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII A SESIZAT PARCHETUL GENERAL şi cu privire ”la legăturile existente între Mircea Dinescu şi Mohammad Murad”. De asemenea, a sesizat DNA ”în legătura cu activităţile suspecte desfăşurate de cei doi în vara anului 2004 la Olimp, când Dinescu a fost cazat în Hotelul Majestic, fost Transilvania”. De asemenea, SRI îl acuză pe Dinescu şi de furtul din arhivele CNSAS a dosarului lui Crin Antonescu, care a fost un vaşnic colaborator al Securităţii.
(Va urma)

Simona Fica, 11 noiembrie 2009

luni, 16 noiembrie 2009

SIBIU, FESTIVAL DE FOLK SI POEZIE. EXPOZITIE-DOCUMENTARA IN MEMORIAM CEZAR IVANESCU


Festivalul de folk, în memoriam Cezar Ivănescu

Aşa cum ne-a obişnuit, în lunile ploioase de toamnă, Teatrul Gong aduce pe scena sibiană folk şi poezie. Sunteţi invitaţi să rememoraţi viaţa şi creaţiile lui Cezar Ivănescu, dar şi să fredonaţi alături de Nicu Alifantis, Ovidiu Scridon, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi şi Mihai Nemiţa, Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, sau grupul Poesis.

În zilele de 21-22 noiembrie, sibienii sunt aşteptaţi la a patra ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Folk şi Poezie. La secţiunea folk, au fost invitaţi, în acest an, Gupul Poesis, Nicu Alifantis, Ovidiu Scridon, Mircea Vintilă, Ducu Bertzi şi Mihai Nemiţa, Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care vor încânta publicul cu recitaluri de 45-50 de minute, după texte culese din creaţia unor mari poeţi naţionali.

Ediţia acestui an, deşi poate mai modestă ca număr de invitaţi faţă de cele precedente, din cauza crizei, include în program Expoziţia-Document In Memoriam Cezar Ivănescu, un proiect conceput şi coordonat de Aurelia Călinescu, un omagiu adus unei mari personalităţi a culturii, de la a cărui dispariţie a trecut mai bine de un an. Expoziţia conţine o selecţie de documente video, audio, manuscrise şi scrisori olografe, obiecte personale, aparţinând arhivei personale a poetului, puse la dispoziţie de Clara Arustei, fiica adoptivă a acestuia. De asemenea, vor fi expuse lucrări ale unor artişti plastici, a căror creaţie a fost influenţată de poezia ivănesciană. Accesul publicului la concerte se face pe baza biletelor puse în vânzare la sediul teatrului din strada Al. Odobescu nr. 4, până duminică, 22 noiembrie, între orele 10-19. Costul unui bilet este de 30 lei, pe seară. Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază în limita locurilor disponibile de o reducere de 50 la sută.


Despre Cezar Ivănescu

Cezar Ivănescu este o personalitate marcantă a literaturii române, cu o operă vastă, atât în domeniul poeziei, cât şi al prozei, teatrului sau traducerilor din limba franceză. Cele două volume de proză "Pentru Marin Preda", ("singurul sau aliat şi maestru în viaţă" - cum avea să-l numească) şi "Timpul asasinilor" (despre moartea "suspectă" a lui Labiş), cărţi cu bogat conţinut documentar, dar şi autobiografic, îi vor atrage antipatii definitive din partea unor confraţi. Debutul în teatru cu piesa "Mica dramă" s-a bucurat atât de transpunerea scenică (regia Radu Boureanu), dar şi de încununarea unui premiu pentru debut în dramaturgie. Numeroasele volume de poezii i-au atras deopotrivă interzicerea de a publica mulţi ani de-a rândul, de către regimul comunist, dar şi numeroase premii.

Versurile poetului Cezar Ivănescu au fost cântate, adesea, de mulţi şi iubiţi cântăreţi de folk. Cezar Ivănescu a înfiinţat şi condus cenaclul literar Numele Poetului, în cadrul căruia, mulţi din poeţii deja consacraţi de azi, şi-au citit versurile, pentru prima oară, prin anii '70.

Tot pe atunci, poetul Cezar Ivănescu îşi infiinţa şi propria formaţie de muzicieni, numită La Baaad, colindând împreună ţara şi "cântand" din marii poeţi ai lumii: Pindar, Villon, Lorenzo de Medici, Poe, Baudelaire, Eminescu, Bacovia şi mulţi alţii. Consideră poezia o "artă tradiţională" care, încă de la începuturile ei, din timpurile cele mai îndepărtate ale istoriei, de la Vede până la trubadurii medievali, s-a rostit odată cu muzica. Obişnuia să-şi compună singur muzica, astfel cântându-şi propriile poeme. Fragmente din înregistrările păstrate din spectacolele susţinute fie în catedrale, în muzee şi centre culturale, ori la Sala Radio acompaniat de muzicieni ca Mircea Tiberian, Pedro Negrescu, Dan Ştefănică şi alţii asemeni, descoperă celor care îl ascultă prima oară, o voce gravă cu armonii ciudate, cu motive muzicale aproape psalmice.


Programul festivalului:

Sâmbătă, 21 noiembrie

-ora 18:00- Prezentarea Expoziţiei – Document In memoriam Cezar Ivănescu

Artconcept/coordonator: Aurelia Călinescu

- ora 19:00 - Recital de poezie susţinut de actorii: Monica Baldea, Leo-Nora Băcanu, Barbara Crişan

Ovidiu Scridon

Grupul „Poesis”

Nicu Alifantis


Duminică, 22 noiembrie

- ora 19:00 - Recital de poezie Cezar Ivănescu în interpretarea actriţei Ioana Blaga Frunzescu

Mircea Vintilă

Ducu Bertzi şi Mihai Nemiţă

Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)