duminică, 3 mai 2009

Alianţa Naţională pentru Regatul României. O listă de semnături care contine inocenţi şi impostori, turnaţi şi turnători.

Alianţa Naţională pentru Regatul României. O listă de semnături de susţinere care conţine laolaltă inocenţi şi impostori, turnaţi şi turnători. Un exemplu: Georgeta Naidin Dimisianu, martoră a acuzării în procesul intentat grupului Bârna Gioria, Pogorilovschi Steliana, Vereş Grigore, Covaci Aurel pentru delictul de uneltire contra ordinei sociale.


R.P.R.
TRIBUNALUL MILITAR
BUCUREŞTI
Dosar nr. 783/ 1958

PROCES VERBAL
Şedinţa publică din 3 sept. 1958
DEPOZIŢIE DE MARTOR
Martor propus de acuzare
Numele şi pronumele martorului NAIDIN GEORGETA [1]

etatea 23 ani, domiciliul: comuna Orbească de Jos raion Olteni regiunea Bucureşti, ocupaţia: profesoară, legătura cu inculpat: nimic.

După ce i s-a atras atenţia că dacă nu spune adevărul se face vinovat de delictul de mărturie mincinoasă, a făcut următoarea depoziţie reprodusă în rezumat de către grefier:

Am participat la şedinţa care s-a ţinut la Covaci Aurel acasă, fiind invitată de către Pogorilovschi Steliana. Acolo Vereş Grigore ne-a recomandat mie şi lui Mihai Nicolae, să fim mai calmi, întrucât se poate interpreta altfel atitudinea noastră. Bârna Gloria şi Pogorilovschi Steliana, ne-a spus să ne menţinem pe aceiaşi poziţie pe care am avut-o în şedinţa UTM. Cu toate că noi nu am pornit cu gândul de a avea o pornire duşmănoasă, până la urmă susţinerile noastre au fost în acest fel.

După această şedinţă le-am spus lui Pogorilovschi Ste-liana să nu mă mai invite la asemenea adunări, întrucît mi s-a părut suspect şi ridicol faptul că se interesa de fapta noastră.

N-am putut să-mi dau seama dacă Bârna Gloria şi Pogorilovschi Steliana, puneau problemele duşmănos.

Precizez ca Bârna Gloria a fost mai insistentă în ceea ce priveşte poziţia menţinerii noastre pe care am avut-o la şedinţa UTM.

Cu Bârna Gloria am discutat după ce a avut loc şedinţa UTM.
Nu-mi amintesc dacă Covaci Aurel mi-a dat vreo indicaţie, cred însă că nu.
Covaci nu participa la discuţii, cele care participau la discuţii direct erau Bârna Gloria şi Pogorilovschi Steliana.

PREŞEDINTE,
lt. maj. de justiţie Grefier
Martor
Notă [1] Georgeta Naidin (alias Georgeta Dimisianu), ca director al editurii Albatros, mi-a intentat proces penal în anul 1997, pentru că aş fi calomniat-o, influenţând un ziarist să redacteze o recenzie confuză la cartea realizată de mine în colaborare cu Cezar Ivănescu, Timpul asasinilor (ed. Libra, 1997), recenzie publicată într-un cotidian bucureştean. A fost o hărţuire kafkiană vreme de patru ani, încheiată prin retragerea plângerii absurde. Din nou am fost victimă a aceluiaşi acuzator, după 40 de ani!


ORDONANŢA - privind reţinerea -
Iaşi, 14 martie 1958

Eu, Lt. Maj. Casparovici Eugen, anchetator penal.......de Securitate din Secţia de Anchete Penale a Dir. Reg. M.A.I. Iaşi, analizând materialele privitoare la POGORILOVSCHI STELIANA născută la data de 13.III. 1935 în comuna Dorohoi Raionul Dorohoi Regiunea Suceava de naţionalitate română, cetăţean al R.P.R., ocupaţia studentă cu domiciliul în Bucureşti str. Academiei Nr.7

CONSTAT:

începînd din toamna anului 1956 constituindu-se un comitet contrarevoluţionar în frunte cu POPESCU AURE-LIAN, ZUB ALEXANDRU, BRUDIU MIHALACHE şi alţii, ce avea drept scop să organizeze un putch contrarevoluţionar similar cu cel din Ungaria, susnumita a făcut şi ea parte din acest comitet.

Avînd în vedere că numitul se găseşte în situaţia prevăzută de art. 200. pct. 9 Procedură Penală întrucît arestarea este reclamată de interese ale ordinei şi securităţii Statului;

DISPUN:

Numitul POGORILOVSCHI STELIANA să fie reţinut dela data de 14 martie 1958 orele 13.00, pînă la data de 15 martie 1958 orele 13.00 Copia prezentei ordonanţe va fi înaintată locului de reţinere.

ss. Casparovivi Eugen
Documente reproduse după: Stela Covaci, Persecuţia. Mişcarea studenţească anticomunistă Bucureşti, Iaşi (1956-1958). Documente din Arhiva Securităţii, Editura Vremea, Bucureşti, 2006
Accesati şi:

Niciun comentariu:

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)