luni, 15 februarie 2010

In antentia ANI: Mircea Dinescu, poet, savant, fost activist P.C.R., membru al Colegiului CNSAS, director general al firmei M.D.-AGRICOLA

Impostura ca mod de existenţă

Probabil că cei mai inocenţi dintre dvs., cei care mai cred că este posibil ca manifestările artistice autentice, majore, bazate pe moralitate şi pe o înaltă conştiinţă artistică să coexiste cu unele de un pragmatism feroce, vulgare, amorale şi cele mai multe ori aberante, vor fi şocaţi.

Mircea Dinescu, „poetul“, activistul UTC, „savantul“ de renume mondial, a reuşit să devină nu un om ci un „anti-om“, un contraexemplu perfect, brăzdat de tuşe groteşti a ceea ce ar trebui să fie o fiinţă cerebrală, un tată, un scriitor şi, de ce nu, un român.
Mircea Dinescu nu are prea multe în comun nici cu ceea ce este sau ar trebui să fie marea poezie. Are însă mult mai multe în comun cu impostura, diversiunea, lipsa de cultură, atacul concertat împotriva valorilor naţionale, băşcalia şi mojicia transformate în repere şi mai ales într-un jenant mod de existenţă, toate într-un dispreţ demonic faţă de Dumnezeu şi de oameni.
Personalitatea lui Mircea Dinescu poate fi sintetizată spunând simplu că el reprezintă suprema manifestare a tipologiei „liderului comunist“, a tot ce este „anti-uman“. Un ins gregar, agresiv, semianalfabet care se identifică până la contopire cu parvenitismul, cu impostura, cu violenţa de manifestare şi de limbaj a celui menit să fie mai cu seamă trădător şi asupritor al propriului popor decât mentor, eliberator etc.

Mircea Dinescu, poet, savant, fost activist P.C.R., membru al Colegiului CNSAS

Impostură, incompatibilitate, sfidarea legilor


Mircea Dinescu, poetul, activistul UTC, „savantul“ de renume mondial, pcr-istul-disident se ocupă de o vreme cu „de toate“.

De la agricultură la poezie, de la invenţii şi inovaţii în domeniul băuturilor alcoolice, medicinii, membranelor etc. până la rafinamente culinare şi cercetări ştiinţifice pentru obţinerea, reproduc din textul de prezentare a proiectului, „dializorului românesc pornind de la valorificarea tehnologiei de obţinere a membranelor hollow - fiber de hemodializă - se înscrie în obiectivele Modulului I, dezvoltarea de tehnologie - în domeniul sănătăţii, domeniu promovat şi în cadrul programului CDT Cadru al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013“.

Dând dovadă de „abilităţi“ practic ieşite din comun, poetul Mircea Dinescu devine astfel pe lângă analist politic, fermier, acţionar, vânător, pescar, director general, „cercetător şi coautor“ al unor studii ştiinţifice şi înalt funcţionar al statului român (membru al Colegiului CNSAS).

Firmele sale, oamenii săi şi chiar el însuşi, în calitate de acţionar şi de director general, veghează la bunul mers al lucrurilor în zona Potelu, Olt.
Spre exemplu, în calitate de director general al firmei S.C. M.D.-Agricola S.R.L. Potelu, Olt, Mircea Dinescu participă alături de un grup de cercetători ai S.C. C.C.M.M.M. S.A. la proiectul ROMDIA, al cărui director este dr. ing. Constantin Dan Badea, doctor în medicină, cercetător grad II, conferenţiar la Universitatea din Bucureşti.

Citim din prezentare că „în abordarea proiectului s-a pornit de la cercetările privind obţinerea fibrelor de dializă care s-au finalizat în anul 2005 de către partenerul S.C. C.C.M.M.M. S.A. şi rezultatele cercetării (Tehnologia de preparare a membranelor de hemodializa tip hollow-fiber - capilare- şi instalaţia de obţinere a fibrelor pentru echiparea dializorului - la preţ de trei ori mai mic decât cele importate) care au fost transferate la S.C. M.D.-AGRICOLA S.R.L., societate care în prezent doreşte extinderea cercetărilor în scopul fabricării dializoarelor echipate cu fibrele obţinute (la un preţ de cost de cca. 3 ori mai mic faţă de cele ale producătorilor consacraţi) şi la un nivel de calitate similar cu cel al furnizorilor externi (Germania, Japonia, USA)“.

Teoretic. Practic cercetarea se va desfăşura avându-l ca parte integrată în proiect şi pe „savantul“ de renume mondial Mircea Dinescu!

Va miră?
Aflaţi că Mircea Dinescu este un renumit cercetător, „a scris“, „a studiat“, a participat alături de adevăraţi oameni de ştiinţă, cu diferite lucrări la expoziţii, simpozioane, manifestări s.a. în Rusia (Moscova), în Ucraina (Sevastopol), în România şi prin alte locuri din lume.

Astfel, departe de ochii presei, cu paşi repezi şi mai ales silenţioşi poetul Dinescu a trecut de la cultivarea viţei-de-vie şi plivirea buruienilor din împrejurimile conacului sau creşterea guguştiucilor la cercetare, adică mai exact la o nouă etapă profesională şi spirituală a vieţii sale, aceea a cercetării ştiinţifice bazate, probabil, pe temeinicile cunoştinţe însuşite la Academia de Partid „Ştefan Gheorghiu“.

Imediat, de fapt aproape simultan cu implicarea celor doua firme în proiectul ROMDIA, încep să curgă şi premiile. În anul 2005, la prima ediţie a Salonului Internaţional „Inventica 2005“, Universitatea „POLITEHNICA“, desfăşurat la Bucureşti în perioada 18-21 octombrie 2005, colectivul format din: Marin Radu, Florica Radu, Mircea Dinescu ş.a., a primit Diploma Marele Premiu (10.000 EURO) şi locul I, pentru lucrarea cu numărul 608, „Monitorizarea globală a proceselor biologice ce au loc în cadrul operaţiilor de dializă renală, utilizând sisteme informatice de inteligenţă artificială şi interfeţespecializate pentru achiziţia datelor semnificative în timp real“.

În mod deloc surprinzător firma M.D.-AGRICOLA s-a numărat printre sponsorii evenimentului, iar dr. ing. Marin RADU, directorul C.C.M.M.M., a fost şi directorul Salonului. Alt amănunt interesant este acela că printre membrii comitetului de organizare se numără şi o anume doamnă Prof. Elena LOGHINOVSCHI - Consilier C.C.M.M.M.

Conform raportului de autoevaluare a unităţii de cercetare-dezvoltare S.C. MD AGRICOLA S.R.L., societate cu răspundere limitată, condusă de Mircea Dinescu, în calitate de director (şi acţionar majoritar, 99% din acţiuni), acelaşi colectiv de autori format din Marin Radu, Constantin Cristoi, Radu Iordăchel, Mircea Dinescu, Liliana Pasăre şi Florica Radu a primit şi Premiul Special al Juriului Internaţional al Salonului şi Oficiului de Proprietate Intelectuală, Invenţii şi Mărci al Federaţiei Ruse pentru „Monitorizarea globală a proceselor biologice ce au loc în cadrul operaţiilor de dializă renală, utilizând sisteme informatice de inteligenţă artificială şi interfeţespecializate pentru achiziţia datelor semnificative în timp real“ la al VIII-lea Salon Internaţional de Proprietate Industrială “ARHIMEDE”, Moscova (
http://www.archimedes.ru/).

Ceea ce iniţial putea părea o reuşită în domeniul inovaţiei devine rapid, chiar şi la o lectură superficială, un amănunt frapant. Acest raport (semnat de Mircea Dinescu) abundă în citarea a numeroase perfomanţe, premii internaţionale, diplome, medalii obţinute de diverse colective de autori printre care se numără, constant, şi Mircea Dinescu. De exemplu, autorii: Marin Radu, Gheorghe Bătînescu, Arghirescu Marius, Mircea Dinescu, Florin Cioroianu, primesc Diplomă de apreciere pentru lucrarea: “Baterie de filtrare a apei cu funcţie multiplă, filtru de impurităţi şi filtru producător de apă activă conţinut de aceasta”, din partea Serviciului Federal de Proprietate Intelectuală Brevete şi Mărci, Salonul Internaţional de Proprietate Industrială “ARCHIMEDES”, Moscova-Federaţia Rusă, 2006.

Între anii 2005 şi 2007 (cf. raportul semnat chiar de M. Dinescu, în calitate de director general al societăţii M.D.-Agricola) poetul Mircea Dinescu primeşte, alături de alţi cercetători, diferite distincţii pentru “Procedeu şi instalaţie de producere a berii, bere produsă şi amestec cu hamei pentru producerea acesteia”, “Complecşi bioactivi din colagen şi extract de Citrullus vulgaris, pentru uz cosmetic” şi „Zguri siderurgice reciclate, procedeu şi instalaţie de preparare şi utilizarea acestora în infrastructura terestră”, “Systeme de monitoring et regulation automatique du procesus de dialyse renale”, “Monitorizarea globală a proceselor biologice ce au loc în cadrul operaţiilor de dializă renală, utilizând sisteme informatice de inteligenţă artificială şi interfeţe specializate pentru achiziţia datelor semnificative în timp real” etc., etc.

Din conţinutul „RAPORTULUI DE AUTOEVALUARE
perioada ianuarie 2005 – decembrie 2007“ (v. foto alăturat) rezultă că firma contractantă M.D.-Agricola, Potelu, Olt a achiziţionat în ultimii ani, din surse proprii, doar o linie de vinificaţie şi una de îmbuteliere (să fie oare acea achiziţie din fonduri europene despre care relata chiar investitorul Mircea Dinescu în cel mai recent interviu al său, v. Cotidianul?). Aşa-zisele investiţii în domeniul cercetării au fost făcute majoritar din bani pulici, din fonduri de la buget, prin finanţare integrală sau prin cofinanţare.

În materie de birotică, IT etc. firma M.D.-Agricola are dotări minime, echivalente cu cele ale unui elev pasionat de informatică (Pentium IV, notebook, imprimante jet şi laser jet şi scanner)! Aşadar cercetare din bani publici, fără nicio dotare prealabilă, fără investiţii serioase şi fără un aport substanţial de capital.

(I)
(va urma)

Mircea Dinescu, fals intelectual, declaraţii incomplete, primirea de foloase necuvenite. În atenţia ANI. Dinescu, lupul pus paznic la oi


Conform Legii 161/2003, art. 84. - (1), c), h), (2) MIRCEA DINESCU a fost în incompatibilitate şi prin funcţia deţinută la firma M.D.-AGRICOLA POTELU, IANCA, OLT (CUI 12499762, J28/203/2000).


În perioada cât Mircea Dinescu a ocupat funcţia de membru în Colegiul CNSAS, funcţie asimilată celei de secretar de stat, firma la care era director general, S.C. M.D.-Agricola S.R.L. Potelu, Ianca a obţinut cofinanţare din bani publici pentru proiectul ROMDIA, şi pentru alte proiecte.

Proiectul este derulat în colaborare cu S.C. CCMMM S.A. Bucureşti, S.C. M.D.-Agricola S.R.L. Potelu fiind firma contractantă.

Consultând site-ul Ministerului de Finanţe şi bazele de date publice aflăm că Mircea Dinescu este acţionar al multor firme, cu domenii de activitate diverse (Dilema Veche, Plai cu Boi, Data Invest din Iaşi s.a.m.d.).

Ştiind toate acestea şi înţelegând, probabil, gravitatea unei declaraţii mincinoase totuşi Mircea Dinescu a declarat sub semnătură proprie că este acţionar la doar două firme (declarate şi acelea inexact: M.D.-Agricola, firmă înregistrată în judeţul OLT, nu DOLJ, şi Giubega).
În aceste condiţii ce garanţii de normalitate şi integritate poate oferi Mircea Dinescu?

Cum poate Mircea Dinescu judeca logic, coerent dosarele, viaţa şi martirajul unor oameni, de vreme ce el însuşi pare incapabil a înţelege gravitatea propriilor sale fapte şi mai ales se arată a fi incapabil să înţeleagă că un stat de drept se ghidează după lege şi nu după umorile, pasiunile, afacerile, mafiile şi interesele grupurilor pe care pare a le reprezenta numitul Dinescu Mircea.

Cum poate o persoană publică care declară că are datorii de sute de mii de euro la prieteni (Patriciu, Tanase ş.a.), pentru care nu plăteşte nicio dobândă, să ocupe o funcţie într-o instituţie care ar trebui să fie un exemplu de moralitate? Şi la urma urmei de ce l-ar credita toţi aceşti oameni, cu sume fabuloase? Oare această formă de împrumut nu este tocmai o metodă aproape perfectă de mituire şi de solicitare a unor contraservicii?

Poate fi onest acest individ amoral şi corupt până în măduva oaselor?

Poate pune mâna acest grobian semianalfabet pe paginile dosarelor foştilor deţinuţi politic? Poate pângări cu slugărnicia sa suferinţa închisă în paginile dosarelor a mii şi mii de victime ale comunismului? Poate fi neutru şi echilibrat, poate fi măcar o dată demn?
_________________________________

Extras din Legea 161/2003, completată cu toate modificările ulterioare
SECŢIUNEA a 3-a
Incompatibilităţi privind funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publică centrală şi locală

Art. 84. - (1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
a) orice altă funcţie publică de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevăzute de Constituţie;
b) o funcţie de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la lit. c);
e) funcţia de reprezentant al statului în adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la lit. c);
f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;
g) calitatea de comerciant persoană fizică;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b)-i).
(3) În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice

Niciun comentariu:

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)