luni, 27 iulie 2009

Cosmin Ciotlos + Nicolae Manolescu = o problema de etica. Romania literara publică doar opiniile pro Istoria lui Manolescu :) De ce oare?

Mihai Iovanel
-----------------
Cosmin Ciotlos + Nicolae Manolescu = o problema de etica

Cu mai multe saptamani in urma, Cosmin Ciotlos, angajat al Uniunii Scriitorilor din Romania (presedinte: Nicolae Manolescu) a inceput in Romania literara (director: Nicolae Manolescu) un serial – care intre timp s-a dovedit lung – despre Istoria critica a literaturii romane (autor: Nicolae Manolescu).

In toata aceasta afacere (am ales cu grija cuvantul), intristatoare nu sunt cele cateva incompatibilitati intre functia de multiplu angajat a lui Cosmin Ciotlos si functia de multiplu patron a lui Nicolae Manolescu. In numele bunelor intentii, aceste incompatibilitati pot fi trecute cu vederea; de ce ar lasa Cosmin Ciotlos ca un accident birocratic sa se puna intre el si Istoria critica? Intr-adevar, de ce? Adevaratelor caractere critice nu trebuie sa li se ceara buletinul de fiecare data cand dau judecati de valoare.

Din pacate, in chestie nu e dreptul lui Cosmin Ciotlos de a se pronunta ca critic despre volumul lui Nicolae Manolescu. In chestie e ilegalitatea (critica) pe care Cosmin Ciotlos o savarseste atunci cand umple cartea lui Manolescu de umezelile unei admiratii atat de unilaterale, de smechere si de necritice, incat – chiar daca decontextualizam tot ce e de contextualizat – arunca o lumina mai degraba porno asupra lucrarii pe care se iluzioneaza ca o slujeste.

Chiar nu stiu ce trebuie admirat mai degraba: caracterul lui Nicolae Manolescu, care agreeaza ca foiletonul lui Cosmin Ciotlos sa se reverse in incinta Romaniei literare? sau lipsa de caracter care ii rupe gatul lui Ciotlos la o varsta atat de frageda?

P.S. Se pare ca Daniel Cristea-Enache nu o sa mai scrie la Romania literara. Evident, explicatia nu trebuie cautata in ce a scris despre Istoria critica a lui Manolescu.


Foto: Nicolae Manolescu, cronicar sportiv-director-ambasador-presedinte
Apropos, vă mai amintiţi că Nicolae Manolescu a declarat cu ceva timp în urmă, într-un interviu, că Istoria sa va conţine doar texte noi-nouţe? Ei bine, ne-a minţit, contraversata Istorie este un conglomerat de texte neînchegate scrise în perioade diferite de timp (din anii '60 şi...).
Publicat de la
Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)