luni, 8 iunie 2009

BASARABIA, LACRIMA NOASTRĂ. Cetăţenia română: un drept de sânge al românilor din Basarabia












































Cerere de acordare a cetăţeniei române , 1992, Glasul Naţiunii, vineri 10 aprilie 1992

CĂTRE MINISTERUL JUSTIŢIEI AL ROMÂNIEI

Rog Ministerul justiţiei al României să-mi acorde cetăţenia română, deoarece părinţii mei au purtat-o cu cinste pînă în anul 1940, când hoardele comuniste ne-au cotropit pământul sfânt- Basarabia.
De asemenea, doresc ca această cetăţenie să fie acordată copiilor mei: Liliana, Liana, Nataşa. Cu acest gest vreau să contribui la reunirea cât mai grabnică cu ţara-mamă – România.
Cu profund respect,
Zinaida TĂMBĂLUŢĂ, s. Musteaţa, r-nul Făleşti

Subsemnatul VICTOR CHISĂLIŢĂ: născut în oraşul Bălţi în 1963, domiciliat in Chişinău. Cricova Nouă, rog să mi se acorde cetăţenia română la care ani visai întotdeauna împreună cu mulţi compatrioţi jur că o voi purta-o cu cinste şi demnitate cât voi trăi pe acest pământ.

Subsemnatul VASILE CHISĂLIŢĂ,
născut în anul 1954, actualmente domiciliat la Chişinău, rug să mi se acorde cetăţenia părinţilor mei - cea română. Unica noastră şansă de a supravieţui este Reunirea cu România.

Rog să mi se acorde cetăţenii română ca fiind născută din părinţi români. Bunicul meu de pe mamă, Ştefan Şevcenco, a fost nevoit să se refugieze în România după faimoasa "eliberare" pe care ne-au adus-o ruşii. Acolo, în Ţara mare e şi înmormântat.
Jur că voi purta această cetăţenie cu demnitate pînă la moarte, aşa cum au păstrat-o părinţii mei Cu respect,
VALENTINA RUSU,
domiciliată în Chişinău.

Subsemnatul EUGENIU PÎNZARI, născut în anul 1966, domiciliat în Chişinău, rog să mi se acorde cetăţenia română.
Rog să mi se restabilească cetăţenia română pe care am avut-o până în 1941. Sunt născută în s. Crimăncăuţi în 1928, comunii Briceni jud. Hotin, în prezent domiciliată la Briceni.
Cu respect,
MARIA PREPELIŢĂ

DECLARAŢIE

Ţinând cont de situaţia care s-a creat în Republica Moldova, cînd populaţia este expusă unui genocid şi mai crunt decât în anii represiunilor comuniste, lucrătorii Combinatului de colectare şi prelucrare a cerealelor din Făleşti îşi declară adeziunea totală la Consiliul Naţional al Unirii pentru a contribui cu toate eforturile la întregirea neamului românesc.

GR. PLEŞCA, S. VLAICU, I. MOŞANU, T. CERNAVCA, VL. CĂRUNTU: ş.a. (în total 15 semnături)
Publicat de la
Etichete: , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu a fost un mare „ctitor” de cultură şi de lăcaşuri sfinte, un sprijinitor prin cuvânt şi faptă al Ortodoxiei de pretutindeni, o figură de seamă din istoria neamului românesc. Iar prin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a oferit tuturor o minunată pildă de dăruire şi de jertfă pentru ţară să şi pentru credinţa creştină. (Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu)

...toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie

„Eu sunt convins că existenţa noastră de aici, de pe pământ, este negativul alteia, plină de lumină. Moartea este doar un ritual de trecere spre adevărata noastră esenţă şi fiinţă. Nu trebuie să credem că această experienţă a călătoriei noastre pe pământ este o experienţă în totalitate negativă. Iisus strigă pe cruce: «Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?» Se întunecă. Pentru că pământul este un loc atât de sinistru, încât fiul divin îşi poate uita tatăl şi poate crede că a fost părăsit. Şi totuşi, în acest infern, învăţăm să iubim, să ne sacrificăm, să ne dăruim, să fim generoşi. Este un infern feeric. Anamneza angelică pe care ne-o facem, din când în când, ne indică spre ce ne îndreptăm. Spre Dumnezeu. Şi toată viaţa noastră trebuie să fie o lecţie de modestie.“ Cezar Ivănescu

Mircea Eliade

Este semnificativ că singurul popor care a reuşit să-i învingă definitiv pe daci, care le-a ocupat şi colonizat ţara şi le-a impus limba a fost poporul roman; un popor al cărui mit genealogic s-a constituit în jurul lui Romulus şi Remus, copiii Zeului-Lup Marte, alăptaţi şi crescuţi de Lupoaica de pe Capitoliu. Rezultatul acestei cuceriri şi al acestei asimilări a fost naşterea poporului român. În perspec­tiva mitologică a istoriei, s-ar putea spune că acest popor s-a născut sub semnul Lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, şi emigrărilor. Lupul a apărut pentru a treia oară pe orizontul mitic al istoriei daco-romanilor şi a descendenţilor lor. Într-adevăr prin­cipatele române au fost întemeiate în urma marilor invazii ale lui Genghis-Han şi ale succesorilor săi. Or, mitul genealogic al genghis-hanizilor proclamă că strămoşul lor era un Lup cenuşiu care a coborît din Cer şi s-a unit cu o căprioară... (Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar Ivănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980)