JAF LA MUZEUL LITERATURII ROMANE. Pentru impostorul R. C. Cristea adevarul este un „bălegar vâscos“ şi justiţia română: „un blog de moravuri uşoare“!

"Turismul si literatura
Locul de desfasurare al conferintei:· Sinaia
Data de desfasurare: 8-10 iunie, 2009
Buget orientativ:·
Organizare conferinta (sala de conferinte, hotel, sceno-tehnica, coffe-break-uri, hotel, masa, transport): 40.000 euro·
Promovare: 50.000 euro·
Productia editoriala (carti, cd-uri): 15.000 euro·
Total: 105.000 euro

"Iata si confirmarea ca cele scrise aici, in exlusivitate - SCANDAL marca Radu Calin Cristea: TARA MOARE DE FOAME si MUZEUL LITERATURII se piaptana de 105.000 Euro in "Vacante&Calatorii". EXCLUSIV - sunt cat se poate de reale. "Evenimentul" de 105.000 Euro s-a consumat, la Casa de Cultura din Busteni. Ati simtit ceva de banii astia? Ati aflat ceva nou? Care este impactul chermezei de la Sinaia si Busteni? La cea mai simpla cautare pe Google, dupa numele conferintei de 105.000 Euro si a organizatorului (vezi foto dreapta), aflam ca promovarea de 50.000 de euro a fost extrem de eficienta pentru publicarea aceluiasi anunt pe... trei siteuri, pe langa cel al partenerului "Vacante & Calatorii". Nu-i vorba, proiectul e generos, se ruleaza de-a dreptul intelectual pe serpentinele patriei. Dar oare, de 105.000 euro, Muzeul Literaturii nu mai avea nimic de facut la... Muzeu, pentru scriitorii Romaniei si valorile lor extraordinare peste care se asterne praful, la propriu, dar si al uitarii?

Cititi dupa descrierea proiectului de pe unul dintre site-urile turistice si cat de lamentabil ataca scriitorul unei singure carti acest blog si pe cei care-i reclama impostura si ilegalitatea crasa in care se scalda, cu sprijinul mafiei din "cultura" si Primarie.

Fara indoiala, in curand va primi la Muzeu vizita unor cadre specializate in "Fraude & Calatorii"."Conferinta "Literatura si turism - povestile Romaniei profunde"Scris de Deepfreez Alessandro8 iunie, Casa de Cultura, Busteni, ora 9:00 - 18:30Stimata Doamna, Stimate Domn,Avem placerea de a va invita la o conferinta al carei principal scop este "standardizarea" biografiilor alternative ale localitailor si obiectivelor turistice, astfel incat un ghid, de exemplu, sa stie ce sa le povesteasca turistilor, iar toti turistii sa afle aceeasi poveste.Turismul se sprijina pe povesti, imagini, pe descoperirea altor identitati decit cele natale. Tarile cu traditie turistica isi promoveaza locurile, obiectivele turistice antropice sau naturale cu povesti bine articulate, care ofera o intelegere foarte clara asupra identiatatii(care face si diferenta) locului/zonei/tarii respective.Din alta perspectiva, privind tema anuntata, literatura a avut tot timpul rolul central in viata culturala a localitatilor, deci a influentat insasi formarea identitaii locului/orasului/tarii.

In ultimii ani, discursul public a fost dominat de construirea unui branding de tara. Stim, formele fara fond sunt sortite esecului. Demaram, astfel, un proiect ambitios, care presupune multa munca, dar foarte necesar deopotriva muzeelor, Ministerului Turismului si calatorilor insisi.MNLR este o institutie care, datorita prestigiului sau, poate impune niste "standarde" niste "istorii" alternative "oficiale".

Tocmai de aceea, in urma lucrarilor acestei conferinte, dar si pe baza altor texte, va fi editata si tiparita o carte (in mai multe volume) de istorii alternative. Localitatile incluse in acest proiect sunt: Breaza, Busteni, Sinaia, Comarnic, Plopeni, Valenii de Munte, Campina.

Totodata, rezultatele acestor dezbateri vor fi publicate in principalele reviste de cultura si turism.La aceasta conferinta vor fi invitati Ministrul Turismului doamna Elena Udrea si Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National domnul Theodor Paleologu."Turist Club Carpatic.org

Evident, cei doi ministri au uitat sa apara la conferinta de trei zile."


Radu Calin Cristea si prietenii lui de la MIRA: Alături de lături

Adevarul
Autor: Radu Calin Cristea
Data: 9 iun 2009

Sunt de o vreme ţinta unor atacuri josnice purtate fie prin e-mail-uri, fie pe câteva bloguri de moravuri uşoare. Toate aceste mesaje sunt expediate la adăpostul unor identităţi false, cu „nick names“-uri, adică sub nişte supranume pe care un amator în computere le poate fabrica în câteva minute. Nu sunt, desigur, singur în această aventură involuntară.

Horia-Roman Patapievici sau Cristian Tudor Popescu au scris în mai multe rânduri despre această cultură hidoasă care creditează un spectru larg de infirmităţi de ordin psihologic.

Autorii acestor împroşcări cu mizerii şi-ar declina identitatea dacă ar acorda polemicii, fie ea şi coborâtă în cele mai fetide medii, o minimă şansă de cavalerism. Pe sol autohton, mentorul şi practicantul cel mai experimentat al acestui tip de ticăloşie mediatică este Alcibiade, porecla sub care, de aproape 20 de ani încoace, „România Mare” insultă, calomniază, terfeleşte. Puieţii spiritului lui Alcibiade, procreaţi şi activând în aceleaşi straturi de bălegar vâscos, se lăbărţează şi îşi fac mendrele în imperiul internetului. Dacă C.V. Tudor, deşi în continuare în stare de libertate, a fost şi este inculpat în zeci (sute?) de procese, progeniturile sale internaute sunt inexpugnabile. Lovesc însă din acelaşi întuneric, sub aceleaşi deghizări, cu aceeaşi mişelească dexteritate. Asistăm neputincioşi la erupţiile unui munte de excremente.

Aşa cum scriam mai sus, o ploaie de e-mail-uri imunde a fost proiectată în direcţia mea de vreo câteva luni. M-am decis să alertez organele. I-am dat toate datele unui amabil ofiţer din cadrul unui departament de criminalitate informatică din MIRA. Din vorbă în vorbă, acesta mi-a mărturisit că, dacă „băieţii sunt deştepţi”, nu vor fi identificaţi niciodată. „Deşteptăciunea” lor însemnând, de exemplu, ca, înainte de a-şi lovi ţintele din România, mârşavele e-mail-uri să fie trecute prin nişte servere din Singapore, China, Canada şamd. Băieţii şi-ar şterge astfel definitiv urmele. Aveam să primesc între timp şi răspunsul oficial din partea MIRA: cazurile depăşeau aria de competenţă a respectivului compartiment. Pentru ca, totuşi, să am unele şanse de a-i depista pe defăimători mi-au fost descrise nişte proceduri sofisticate până dincolo de limita absurdului şi care ar fi durat ani de zile. Am renunţat.

Rămâne problema de principiu: ce se poate face pentru ca spaţiul larg al comunicării publice să fie cât de cât curăţat de asemenea becisnice apariţii? Se pare că aproape nimic. Legile şi instituţiile sunt, pe bună dreptate, foarte severe în apărarea secretului emitenţilor corespondenţei, dar devin visătoare, laxe în interpretări şi încâlcite în soluţii când vine vorba despre destinatarii-victime ale acestui dialog împotriva firii. Ce-i de făcut?

Dacă te amesteci cu porcii, sfârşeşti prin a mânca din aceleaşi lături. Mai poţi înfrunta fiara în instanţă şi chiar s-o îngenunchezi: poţi claca însă pe parcurs, aşa cum i s-a întâmplat jurnalistei Rodica Chelaru de la BBC, care, după un proces câştigat în faţa lui C.V. Tudor, şi-a luat lumea în cap şi va mai fi trăind departe, prin Noua Zeelandă. În fine, poţi să rămâi străin şi rece. La urma urmelor, flegmele îndreptate în direcţia ta au o traiectorie foarte scurtă atâta vreme cât emiţătorii lor nu pot renunţa tocmai la ceea ce-i face şi puternici, dar şi vulnerabili: la mască. "

Ce "uita" RCC:ELIBERATI MUZEUL LITERATURII! Radu Calin Cristea nu vrea sa cedeze scaunul ocupat ilegal prin aranjamentele sectei intelectualilor rosii Ceea ca va spuneam aici - ILEGAL - DIRECTORUL Muzeului National al Literaturii Romane, Radu Calin Cristea, instalat prin frauda. Justitia a demonstrat sforariile sectei. BOMBA - inca din urma cu o saptamana, a devenit, in sfarsit, stire pe Agentii

Sursa: blogul lui Victor Roncea (http://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/povestile-vacantele-si-calatoriile-de.html)

Câteva observaţii de bun-simţ
sau :) „Nu plec de aici până nu dispare
duhoarea asta!“

1. Radu Calin Cristea afirmă ca este supus unor „atacuri josnice purtate fie prin e-mail-uri, fie pe câteva bloguri de moravuri uşoare.“ Bun. Se prea poate să fie şi aşa, nu ştiu cu ce alte medii electronice interferează directorul RCC şi nici ce tip de „moravuri“ preferă. În ceea ce mă priveşte declar sincer că nu înţeleg de ce un posesor de blog „de moravuri usoare“ şi-ar pierde timpul cu un aşa intelectual rafinat.

2. RCC reuşeşte performanţa de a nu răspunde la nicio acuzaţie. Încerc să găsesc răspunsul la singurele chestiuni care „importă“, în context: A FURAT SAU NU? PRACTICĂ UN MANAGEMENT DEFECTUOS LA MNLR? OCUPĂ ÎN ACEST MOMENT ÎN MOD ILEGAL FUNCŢIA DE DIRECTOR AL MUZEULUI? Nici vorbă de vreun cuvinţel de răspuns, găsim însă „viziuni“ aproape patologice, care includ imagini cu „erupţiile unui munte de excremente“, „flegme“, „imperii“ dominate de „bălegar vâscos“ (Mare iubitor de literatură, se vede! Şi scatofag pe deasupra!)

3. CREDE RCC CĂ JUSTITIA ROMÂNĂ NU ESTE ALTCEVA DECAT UN „BLOG DE MORAVURI UŞOARE“ ŞI TOCMAI DE ACEEA, DIN PUDOARE PASIVĂ, NU RĂSPUNDE?

[Apropos... Vă mai amintiţi bancul cu ruşii în Cehoslovacia? Cu sconcsul şi cu iepuraşul. Finalul este „di grande“, sconcsul, după ce a invadat căsuţa iepuraşului, emite ritos o cogitaţiune de zile mari: „Eu nu plec de aici până nu dispare duhoarea asta!“. :) ]

4. Textul semnat de RCC cere o analiză aplicată, concret-plastică (pentru că enunţuri de genul „flegmele îndreptate în direcţia ta au o traiectorie foarte scurtă“ induc o uşoară stare de derută). Încerc să înţeleg dpdv obiectiv-artistic scena. Cât de aproape să fie situat RCC de emiţătorul de flegme? Aproape, foarte aproape? Desigur, dacă „fluxul lichid“ este aruncat de cineva din interiorul Muzeului – care cunoaşte cu detalii precise hotiile practicate de directorul RCC – atunci în mod sigur că RCC este foarte aproape. Atunci „omul“ e deja ud leoarcă! Buuun! Acum am înţeles cum stau lucrurile! Tehnic vorbind un individ zdravăn la cap şi aflat în această stare jenantă ar trebui să catadicsească să se spele cel puţin din două motive, din bun-simţ şi din anume chestiuni de igienă. Aa... şi încă ceva, în atari situaţii igiena personală interferează cu cea publică/colectivă şi nu poate fi restabilită decât dacă actantul aduce argumente serioase că ceea ce a decis justiţia română şi ceea ce s-a scris în presă şi pe bloguri nu sunt altceva decât nişte minciuni sfruntate.

Ce face însă „udul“ RCC? În loc să se spele, să se usuce s.a., cum îi şade bine unui om cu scaun la cap, se transformă, din motive de igienă mafiot-financiară, în dispersor de flegme şi începe la rândul său să le adune plin de zel găşcar cum poate mai repede, cu mâna, cu ocaua mică şi să le arunce spre alţi faliţi (C.V. Tudor şi ai lui)! Eiii, cu aşa operaţiuni de igienizare nu mă mai miră că sconcsul refuză, pervers-agresiv, să părăsească vizuina iepuraşului! :)